Afectiuni de sezon raceala si gripa

Răceala debutează cu stări de oboseală, strănut şi nas înfundat, în timp ce de gripă te molipseşti brusc şi faci febră
Tuse, dureri în gât, secreţii nazale apoase şi febră sunt simptome întâlnite atât în cazul răcelii, cât şi al gripei sezoniere. Potrivit medicului de familie Diana Maria Goiceanu, ambele afecţiuni manifestă aproape aceleaşi simptome, dar starea generală a organismului este slăbită doar atunci când am contactat un virus gripal. Astfel, răceala debutează cu stări de oboseală, strănut, tuse, dureri în gât şi nas înfundat. Este posibil să apară şi febra. "Temperatura corpului poate creşte până la 38 de grade Celsius, atunci când pacientul se confruntă cu o simplă răceală", menţionează dr. Goiceanu.
Gripa debutează brusc, cu febră de până la 40 de grade Celsius. "Febra este însoţită de stări de slăbiciune şi oboseală, tuse uscată, frisoane, dureri musculare, dureri puternice de cap şi oculare", completează medicul.Cum intervenimCeapa, usturoiul, citricele şi lactatele ţin răceala la distanţa

Ceapa, usturoiul, citricele şi lactatele ţin răceala la distanţa.

Viroze respiratorii şi răceli - acestea sunt pericolele care ne pândesc organismul în perioada aceasta. Orice fluctuaţie de temperatură ne pune sistemul imunitar la încercare. Medicii spun că, mai ales în perioada schimbărilor bruşte de temperatură, ne îmbolnăvim de viroze respiratorii sau răcim.
gândul vă oferă o listă a alimentelor care ţin răceala la distanţă. Astfel, usturoiul are proprietăţi antifungice, antibacteriene şi antivirale, spune medicul nutriţionist Mihaela Bilic, autoarea cărţii "Trăiesc, deci mă abţin". "Acest condiment este des folosit în tratamentul infecţiilor, al gripei şi al can­didozei. Substanţele sulfu­roase şi allicina acţionea­ză eficient împotriva helicobacter pylori, o bacterie responsabilă de apariţia ulcerului gastric", menţionează dr. Bilic.

Ceapa este bogată în quercetină, fitonutrient care creşte rezistenţa organis­mului. "În cazul unei alimentaţii sărace în vitaminele C şi E, ceapa asigură organismului antioxidanţii necesari prevenirii bolilor. De asemenea, are efect sedativ, ameliorează tusea şi bronşitele", spune medicul nutriţionist.
  Medicii ne recomandă să includem în dieta zilnică lactatele şi brânzeturile. Mai mult, pe lângă faptul că aceste alimente protejează organismul de viroze respiratorii, ele ajută la o vindecarea mai rapidă.

Ardeiul roşu şi portocalele te feresc de răceală

PREVENŢIE l Vitamina C şi A, alături de minerale precum zincul şi seleniul, ne ajută la întărirea sistemului imunitar în sezonul rece. De asemenea, mişcarea şi odihna suficientă sunt esenţiale
Luaţi zilnic 200 de mg de vitamina C, pe care le puteţi găsi într-un ardei roşu, două portocale, un grepfrut sau 100 de grame de pătrunjel. Acesta reprezintă aportul necesar de acid ascorbic, care ne asigură un sistem imunitar puternic pe timp de iarnă, spun medicii. În ceea ce priveşte cantitatea de vitamina A, aportul zilnic recomandat este de 800 de micrograme, pe care ni le putem procura din morcovi, ficat, peşte ou sau unt. "În afara vitaminelor, mi­ne­ralele de care are nevoie sistemul imunitar sunt zincul şi seleniul. 10 mg de zinc pe zi ni le putem furniza din pâine şi cereale integrale, seminţe de dovleac sau fructe de mare.
Specialiştii spun că 70% din sistemul imunitar al organismului este situat în intestin. De aceea, este foarte important să avem o alimentaţie corect aleasă, pentru a ne putem menţine şi creşte rezistenţa la afecţiunile specifice sezonului rece. Fructele şi legumele proaspete sunt esenţiale în orice anotimp, însă cu precăderein sezonul rece. Spre exemplu, tradiţionalele mere sunt adevărate surse de antioxidanţi şi vitamine. Absenţa lactatelor şi a cărnii roşii din alimentaţie poate produce deficienţe de calciu şi fier, minerale extrem de importante pentru sănătatea şi echilibrul organismului.
Medicii spun că broccoli şi spanacul sunt surse de calciu, respectiv fier, însă ele sunt mai greu asimilabile decât cele din lapte sau carne. "Mâncaţi cât mai des peşte, pentru că este o importantă sursă de proteine şi acizi graşi omega 3, care reduc nivelul colesterolului rău", recomandă Mencinicopschi.

Ceai cu lămâie îndulcit cu miere
Lămâia este cunoscută pentru faptul că ajută la tratarea rapidă a răcelii sau gripei, datorită conţinutului său foarte bogat în vitamina C. Medicii spun că această vitamină luptă cu orice fel de infecţii, deoarece ajută la întărirea sistemului de apărare al organismului. "Vitamina C este necesară sistemului imunitar, prevenind răceala şi gripa.
Organismul nostru nu poarte face rezerve de vitamina C, de aceea se impune un aport zilnic cât mai substanţial, mai ales în această perioadă a anului", explică dr. Mihaela Bilic, medic nutriţionist. Foarte bogate în vitamina C sunt citricele, kiwi. varza, broccoli, ardeiul gras, spanacul sau roşiile.
Mierea de albine are o acţiune antibacteriană şi este un calmant excelent pentru gât, atunci când sunteţi răguşit sau aveţi dureri. Fie că vă turnaţi 1-2 linguriţe de miere pe gât sau vă îndulciţi ceaiul cu ea, acest "balsam" vă "limpezeşte" vocea.
Limonada sau ceaiul cu lămâie şi miere le puteţi bea nu numai atunci când prezentaţi stări febrile, dar şi în perioadele solicitante.
Varză
Foile de varză aplicate în jurul gâtului ajută la ameliorarea durerilor apărute în laringite. Explicaţia este simplă - varza este recunoscută pentru proprietăţile sale antiinflamatorii, mai spune medicul Bilic. Varza sau orice derivat al ei, precum varza de Bruxelles, conopida, broccoli sau salata verde, accelerează eliminarea toxinelor din organism şi ne protejează ţesuturile de agresiunea frigului.
Pentru aplicaţii locale, sunt necesare 2-3 frunze de varză albă care se înmoaie în apă clocotită sau se ung cu puţin ulei, se pun în jurul gâtului şi se acoperă cu un prosop. Se lasă acolo câteva ore.
Nuci
Ceaiul din coji de nuci calmează tusea. Pentru prepararea ceaiului, se foloseşte o cantitate de coji de nuci egală celei pe care o cuprindem într-o mână. Se adaugă două căni de apă şi se lasă să fiarbă 3-5 minute. Ceaiul se bea cald, nu fierbinte, şi neîndulcit.

Medicii atrag atenţia că obiceiul de a consuma ceai fierbinte atunci când suntem răciţi este foarte dăunător, deoarece lichidul ne usucă mucoasa şi poate produce arsuri la nivelul ei, iar aceste microleziuni favorizează apariţia bacteriilor în gât.
Cartofi
Feliile de cartofi aplicate pe frunte alungă durerile de cap. Pentru tratarea migrenelor, este nevoie de 2-3 felii de cartofi cruzi, care se aplică pe frunte şi se leagă cu o eşarfă. Atunci când durerile de cap nu cedează, se poate bea suc cald de cartofi. Cartoful crud se dă pe răzătoare, se stoarce şi din sucul rezultat se bea câte un sfert de pahar de trei ori pe zi.
Cartoful conţine provitamina A, vitamina K - cu acţiune antihemoragică şi antianemică, sulf - element care combate excesul de seboree. De asemenea, cartoful constituie şi o sursă bună de vitamina C, cunoscută sub denumirea de acid ascorbic.
Oţet
Şosetele îmbibate în oţet sau alcool medicinal ajută la scăderea febrei, atunci când aveţi gripă. Ele trebuie menţinute pe picioare timp de 20 de minute şi la fiecare jumătate de oră se reîmprospătează până când temperatura începe să coboare. Se poate utiliza oţet de vin sau din mere.