febra musculara

am preluat de la Catalin ceva bun pentru febra musculara:Febra musculara
--------------------------------------------------------------------------------

Multa vreme medicii sporti au crezut ca febra musculara ia nastere prin depunerea de acid lactic in timpul suprasolicitarii.

Intre timp se stie insa: cauza pentru durerile musculare de dupa efortul fizic o constituie fisurile si intinderile foarte fine ale fibrelor musculare. Nu este vorba aici de hemoragii sau rupturi masive, ci de microtraume care adesea nu se pot percepe decat la microscop.

Aceasta explicatie schimbata a febrei musculare are efecte, bineinteles, si asupra tratamentului. In timp ce inainte se facea recomandarea de a se solicita musculatura cat mai repede, pentru a elimina acidul lactic excedentar, astazi se recomanda linistea in asa fel incat, muschii obositi sa se poata reface. Totusi, febra musculara dispare de la sine, chiar si atunci cand este practicat sportul imediat dupa declansarea febrei musculare.

Cu toate acestea, medicii sporti atrag atentia ca muschii sa nu fie suprasolicitati in mod cronic, altfel putandu-se instala leziuni permanente.

Glicogenul este un polizaharid format din mai multe molecule de glucoza, ca un fel de amidon animal. Cand muschii au nevoie de glucoza pentru a functiona, glicogenul se desface in molecule mai mici de glucoza. Glucoza este transformata cu ajutorul oxigenului adus de celulele rosii din sange in apa, dioxid de carbon si energie, necesara muschilor pentru a se contracta. Aceasta este respiratia aeroba.

Cand organismul nu mai are la dispozitie glucoza sau glicogen, muschii nu-si mai pot indeplini functiile. Uneori, dupa o activitate musculara prelungita, lipsa de glicogen se asociaza cu oboseala placii neuromusculare, locul unde impulsul electric transmis de nerv ajunge la muschi. In acest caz, eficienta contractiei musculare scade foarte mult.

In anumite conditii aportul de oxigen nu este suficient pentru transformarile intense ale glucozei. In acest caz, muschiul este obligat sa apeleze la un al doilea tip de respiratie, si anume cel anaerob, care are loc in absenta oxigenului. Acest lucru demnstreaza ca toate organismele care utilizeaza oxigenul in respiratie au fost candva anaerobe, precum majoritatea bacteriilor. In acest caz, produsii care se formeaza sunt acid lactic, dioxid de carbon si energie, dar in cantitate mai mica decat in cazul respiratiei aerobe. Pe langa faptul ca aceasta respiratie este mai putin eficienta, ea duce si la acumularea acidului lactic.

Cand acidul lactic este produs, acesta se descompune in ionul lactat si ionul de hidrogen. Ionul de hidrogen este factorul negativ, acidul din structura acidului lactic care interfereaza cu semnalele electrice din nervi si tesutul muscular. El este responsabil de senzatia de arsura resimtita in timpul efortului.

Randamentul transformarii glucozei in energie scade mult in prezenta acestui mediu acid. Aruncand o privire superficiala, pare neproductiv ca un muschi in activitate sa produca ceva care ii scade capacitatea de lucru. In realitate, acesta este un mecanism natural de aparare a organismului; previne aparitia leziunilor musculare in timpul efortului intens prin incetinirea sistemelor cheie implicate in mentinerea contractiei musculare. Odata cu reducerea efortului, organismul incepe sa-si revina, oxigenul devine disponibil si lactatul este transformat in piruvat, permitand continuarea metabolismului aerob si furnizarea de energie organismului pentru a se reface in urma efortului solicitant.

Tratament
Iata cateva sfaturi folositoare pe care sa le incercati, pentru a vedea care functioneaza cel mai bine in cazul dumneavostra. In esenta, cel mai bun tratament pentru febra musculara este prevenirea aparitiei ei.
- Dati dovada de rabdare: febra musculara va disparea in 3 pana la 7 zile fara nici un fel de tratament
- Incercati tehnici de recuperare activa. Exercitiile aerobe usoare maresc fluxul sanguin si astfel ajuta la diminuarea durerii musculare
- Reveniti-va dupa efort prin stretching usor. Intindeti muschii pana simtiti un usor discomfort si mentineti pozitia 10 – 30 secunde
- Masaj bland la nivelul musculaturii afectate. Masajul stimuleaza neutrofilele ( celule albe din sange care lupta impotriva inflamatiei ), reducand durerea musculara
- Faceti o baie cu sare, in piscina sau cada timp de 15 minute pentru relaxare si reducerea tensiunii musculare
- Folositi medicamente: antiinflamatoriile nonsteroidiene precum aspirina sau ibuprofen reduc temporar durerea, dar nu grabesc refacerea
- Vitamina C ajuta la refacerea tesutului de legatura afectat
- Evitati orice activitate solicitanta care poate accentua durerea
- Asteptati ca durerea sa dispara in totalitate inainte de a efectua noi exercitii solicitante
- Nu uitati sa va incalziti corespunzator inainte de a efectua un nou antrenament. Muschii neincalziti supusi brusc unui efort intens au sanse mai mari de a dezvolta leziuni decat muschii incalziti corespunzator inainte de efort. Incalzirea efectuata corect creste ritmul batailor cardiace si respiratorii, marind aportul de oxigen si substante nutritive la nivelul muschiului inainte ca acesta sa fie solicitat in cadrul antrenamentului. In plus, la nivelul articulatiilor se secreta mai mult lichid sinovial, marind flexibilitatea. Prin incalzire, organismul se adapteaza cerintelor antrenamentului
- Urmati regula celor 10%. Cand incepeti o noua activitate luati-o treptat si cresteti durata si intensitatea exercitiilor cu maxim 10% pe saptamana
- Asigurati-va ca beti apa in cantitati corespunzatoare, consumati multi carbohidrati si putine grasimi, pentru a furniza muschilor combustibilul necesar.