Necesitatile corpului emotional

NECESITÃTILE CORPULUI EMOTIONAL(Lise Bourbeau)

O bunã sãnãtate emotionalã presupune satisfacerea celor sapte necesitãti esentiale pe care le voi enumera mai jos (în ordinea importantei). Cu cât oferi mai mult din aceastã „hranã” corpului tãu emotional, cu atât creste capacitatea ta de a-ti stãpâni emotiile.
Prima necesitate:frumusetea.
Surprinzãtor, nu-i asa? Frumusetea are o mare importantã la om. Ne place foarte mult sã fim înconjurati de frumusete. Oamenii nefericiti sau cei atinsi de boli grave sunt cei care nu sunt capabili sã gãseascã nimic frumos în ei si în jurul lor. Nu stiu sã priveascã lucrurile frumoase. Cineva care trãieste într-o casã de beton, departe de naturã, de flori, de copaci, care îsi neglijeazã tinuta vestimentarã si nu vede nimic frumos în aspectul sãu fizic, e posibil sã aibã tendinte puternice spre sinucidere.
Omul trebuie sã vadã frumusetea cu ochii interiori si exteriori. E foarte dificil sã vezi frumusetea în
interior dacã ea nu are si o aparentã exterioarã.
Când te plimbi în mijlocul naturii, anumite lucruri îti merg direct la inimã numai privindu-le. Poate fi vorba despre frumusetea unui copac sau a unui apus de soare. „La ce-mi poate folosi acest lucru?”, mã vei întreba. Îti hrãneste corpul emotional. Trãiesti (poate fãrã sã fii constient) un sentiment de adâncã fericire. Asta e foarte important pentru tine, chiar dacã avem tendinta sã asociem frumusetea cu sentimentalismul.
Fiecare clipã din viata ta, fiecare împrejurare îti oferã posibilitatea de a te înconjura de frumusete. Profitã de acest lucru. Fiecare actiune pe care o faci, oricât de mãruntã, este un pas înainte cãtre stãpânirea de sine. Te sfãtuiesc sã începi cu tine însuti, cu tot ce te priveste personal (îmbrãcãminte, hranã...). alege tot ce e mai bun si mai frumos. Acordã mai multã importantã calitãtii decât cantitãtii. Tot ce îti atinge pielea are importantã. Calitatea provoacã o reactie la nivelul emotiilor. Cu cât porti mai multe vesminte din fibre naturale, cu atât îi faci corpului tãu mai multã plãcere, cãci îi permiti sã respire mai bine. Vei constata aceasta dupã modul în care îti vei alege îmbrãcãmintea.
Când privesti o casã, interiorul unui apartament, o persoanã sau un copac, trebuie sã observi frumusetea. Nu încerca sã-i descoperi micile imperfectiuni. Acceptã complimentele, în loc sã încerci sã elimini tot ce nu-ti place la tine. Acceptã faptul cã frumusetea e mereu, pretutindeni, în tine si în jurul tãu.
Dacã ai probleme respiratorii sau cardiace, dacã ai deseori impresia cã te sufoci, probabil cã nu reusesti sã
vezi frumusetea în tine si în ceea ce te înconjoarã.
A doua necesitate:cr eativi tatea
Creativitatea este expresia propriei tale individualitãti. Dacã nu creezi, distrugi sau îi imiti pe altii. Creativitatea e o nevoie primordialã. Dacã nu o exploatezi, viata ta emotionalã va fi afectatã. O muncã monotomã trebuie compensatã printr-o activitate creatoare. Oricine poate crea ceva, chiar si o persoanã handicapatã. Creativitatea este ceva specific fiintei umane.
Nu e nevoie sã înventezi cine stie ce chestie complicatã... Creativitatea se poate exprima printr-un aranjament floral, confectionarea unui obiect de îmbrãcãminte, prepararea unui nou fel de mâncare din resturi, o reparatie sau o nouã aranjare a mobilelor în casã etc., fãcând toate acestea în stilul tãu personal. Poti crea ceva în orice domeniu. Ai cu sigurantã un talent pentru ceva anume. Aminteste-ti de aptitudinile din copilãrie. Erai bun la desen? Poti exploata acest fapt încercând sã pictezi. Poti chiar sã te hotãrãsti sã scrii. Nu neapãrat pentru a publica o carte la o editurã; o faci pentru tine, pentru simpla plãcere de a scrie. Am cunoscut persoane care au visat întotdeauna sã scrie o carte; si mai viseazã încã, pentru cã totul a rãmas la nivelul visului...
Utilizându-ti talentele, fãcând ceva care vine din tine, dai viatã creativitãtii tale. Nu esti o copie a altcuiva.
Unele persoane îsi folosesc creativitatea în munca de zi cu zi. Atunci e normal ca ei sã ducã o viatã mai
pasivã în afara serviciului.
A crea poate însemna si a-ti construi viata, a lua decizii pentru viata ta.
Lipsa creativitãtii afecteazã organele genitale sau tot ce tine de regiunea gâtului.
A treia necesitate:încr eder ea.
Ce înseamnã „sã ai încredere în tine”? Rãspunsurile sunt multiple. Multe persoane confundã încrederea
cu curajul , cu perseverenta, cu îndrãzneala...
Sã ai încredere în tine nu înseamnã sã-ti învingi sau sã-ti stãpânesti frica: acesta este curajul.
Încrederea în tine reprezintã capacitatea de a te exprima, de a te deschide în fata altei persoane fãrã teama cã vei fi
judecat.
Pe mãsurã ce înveti sã te destãinuesti altora, fãrã a alege cu grijã persoanele respective, îti dezvolti tot mai
mult încrederea în tine. Îti atragi astfel si încrederea celorlalti.
Îmagineazã-ti cã o prietenã îti destãinuie toate gândurile sale secrete si se deschide total în fata ta. Nu ai tendinat sã faci si tu la fel fatã de ea? Aceeasi situatie poate apãrea între patron si angajati. Un om capabil sã se destãinuie, si sã-si exprime emotiile si sã spunã exact ce simte, în momentul respectiv, va câstiga mult mai repede încrederea sefului tãu.
Majoritatea oamenilor aleg pe cineva anume pentru a se destãinui. Munca, problemele personale, viata
afectivã si problemele sexuale sunt încredintate unor categorii de persoane diferite si bine determinate.
Încrederea în tine îti va permite sã te deschizi în fata oricui. Dar trebuie s-o faci într-un mod adecvat! Nu vreau sã te incit sã-ti povestesti viata tuturor oamenilor pe care-i întâlnesti pe stradã. Totusi, dacã simti o nevoie spontanã sã te destãinui cuiva, chiar fãrã sã-l cunosti prea bine, fã-o. Frica de a te dezvãlui, de a nu fi judecat si criticat, se va risipi treptat. Nu te va mai preocupa ce anume ar putea sã gândeascã interlocutorul tãu despre tine.
A avea încredere în tine înseamnã a face o alegere. Nu e ceva înnãscut sau ereditar. Tu esti cel care decizi sã ai încredere în tine, prin încercãrile prin care treci în fiecare zi si prin vointa de a învãta sã te exprimi. Lipsa de încredere în sine antreneazã automat lipsa de încredere în ceilalti.
Problemele legate de eliminarea renalã sau intestinalã sunt deseori indicii ale lipsei de încredere.
A patra necesitate:apar tenenta.
Omul trebuie sã simtã cã apartine cuiva, cã face parte dintr-un grup. De altfel el îsi formeazã, încã din copilãrie, un cerc de prieteni. Copilul retras, care nu vorbeste si nu se joacã cu cei de o seamã cu el, e deseori nefericit. Multi adulti suferã de singurãtate din cauza lipsei sentimentului de apartenentã.
Apartenenta vine din tine. Tu singur poti decide sã faci parte oricând dintr-un grup si sã te asociezi cu oricine. Ai tendinta sã frecventezi mereu acelasi restaurant, acelasi grup de prieteni sau sã mergi în acelasi loc în vacantã? Este un semn cã, în prezent, suferi de lipsã de apartenentã. Probabil ti-e greu sã te adaptezi, sã te simti bine într-un loc nou. Nu accepti faptul cã pãmântul este al tuturor si cã poti face parte din orice grup doresti. Nu existã nici un loc în lumea asta care sã nu fie fãcut pentru tine. În fiecare clipã a vietii tale, tu esti cel care decizi dacã sã-l frecventezi sau nu.
Apartenenta nu înseamnã cã vrei sã fii peste tot. Dar, oriunde te-ai afla, în bogãtie sau sãrãcie, convinge-te cã ai dreptul sã fii acolo, în acea clipã. Acceptând aceastã notiune, vei elimina orice indispozitie si orice senzatie neplãcutã cum cã te-ai afla într-un loc „neobisnuit”.
O persoanã care suferã de lipsã de apartenentã simte permanent un vid interior, pe care ca fi tentatã sã îl umple cu hranã sau cu bãuturã. Poate avea probleme legate de greutate sau de sistemul digestiv. De asemenea, existã pericolul sã devinã foarte posesivã cu ceilalti pentru a încerca sã-si compenseze sentimentul de non-apartenentã.
A cincea necesitate:sper anta.
Îmagineazã-ti cã esti captiv undeva sub pãmânt, într-un tunel fãrã nici o usã, convins cã nu existã nici o sperantã sã iesi de acolo... ai prefera sã mori! Dar dacã vezi o luminã licãrind slab în depãrtare, totul se schimbã. Grãuntele acela de luminã redã sperantei tale energia de care are nevoie. Timpul necesar pentru a ajunge la capãtul tunelului nu va mai fi un obstacol.
Asa se întâmplã cu toti oamenii. Ai nevoie sã stii cã te îndrepti mereu cãtre luminã. Sã stii cã existã ceva
fantastic la capãtul drumului.
Trebuie sã-ti pãstrezi speranta cã totul va fi mai bine. Ceea ce trãiesti în acest moment sunt numai experiente. Rostul lor este acela de a te învãta ceva despre tine. Si, pe mãsurã ce înveti, în tine va fi tot mai multã luminã – tot mai multã cãldurã si dragoste.
Oamenii care nu sperã nimic suferã de depresii si de hipertensiune arterialã.
A sasea necesitate:afectiunea.
Dacã simti cã îti lipseste afectiunea, aminteste-ti cine a iutat sã semene? Dacã privesti în jur, vei constata
cã deseori omul acordã mai multã afectiune animalelor decât semenilor sãi.
O prietenã mi-a povestit cã, la moartea cãtelului sãu, ea, sotul si fiica ei au început sã fie mult mai afectuosi unul fatã de celãlalt decât înainte. Nu si-au dat seama cã, de ani întregi, de cum ajungeau acasã, afectiunea era îndreptatã în primul rând cãtre cãtel. Astfel au ajuns sã neglijeze restul familiei.
E bine sã fim afectuosi cu animalele, dar asta nu trebuie sã ne facã sã-i uitãm pe oameni! De multe ori vedem o femeie sau un bãrbat asezat în fata televizorului si mângâind cãtelul (sau pisica), în timp ce sotul sau sotia sunt lãsati în plata Domnului... fiind astfel nevoiti sã se resemneze mângâindu-se singuri!
Atingerea fizicã nu e singurul mod de a-ti exprima afectiunea. Un cuvânt de încurajare, o floare, o vorbã de iubire sau un compliment sunt si ele dovezi de afectiune. Ceea ce faci pentru altii poti face si pentru tine, pentru cã si tu ai nevoie de afectiune, nu te neglija!
Pe pãmânt, totul se bazeazã pe energie. Pentru a obtine ceva, trebuie sã pui energie în ceea ce faci. Cu cât faci mai mult sã circule energia afectiunii, cu atât vei primi mai multã dragoste în viatã. Se stie cã un bebelus care nu primeste decât strictul necesar (biberon, scutece curate etc.), fãrã cel mai mic semn de afectiune din parte pãrintilor, în cele din urmã poate sã si moarã – atât de importantã e pentru el afectiunea
Afectiune înseamnã si „a impresiona pe cineva”. De aceea sunt atâtia oameni care sunt în stare de orice pentru a atrage atentia celorlalti. Oferã o multime de cadouri, spun „da” desi ar dori sã spunã „nu”... Toate astea, ca sã li se dea atentie. Omul simte nevoia sã stie cã impresioneazã pe cineva, cã are o afectiune pentru cineva.
Dacã te hotãrãsti sã nu mai afectezi viata nimãnui pentru cã te crezi insignifiant, începi sã te retragi si sã-ti frânezi elanurile afectiunii. La fel vor proceda si ceilalti fatã de tine. Nu poti sã fii impresionat de cei din jurul tãu dacã tu nu îi impresionezi si tu la rândul tãu. Asta dezechilibreazã schimbul de energie.
Lipsa de afectiune genereazã la nivel fizic alergii si, dacã se amplificã, vei avea aceleasi probleme ca în
cazul lipsei de apartenentã (hranã sau bãuturã în exces).
A saptea necesitate: un scop.
E esential sã ai unul sau mai multe scopuri în viatã. Dacã ti-as spune: „Îti dau un minut ca sã-mi enumeri toate telurile tale pe termen scurt (sase luni), mediu (cinci ani) si lung (douãzeci de ani)”, ce-mi vei rãspunde? Vei reusi sã numesti trei scopuri din fiecare categorie? Ar fi greu, nu-i asa? Mai ales dacã acestea sunt inexistente...!
E foarte important sã ai un scop precis. Prin simpul fapt cã ai un scop, îti creste pofta de viatã. Nu ezita sã-
ti alegi un tel mãret. E mai bine sã dai gres în atingerea unui scop important decât sã atingi un tel
mãrunt.
De altfel, telurile se schimbã. De exemplu: te-ai hotãrât ca în sase luni sã vorbesti bine limba englezã. Dupã o lunã, te-ai rãzgândit si ai ales spaniola. Schimbarea nu e gravã, atâta vreme cât ai un scop si muncesti pentru el în fiecare zi.
Învatã sã deosebesti scopul de dorintã. Dacã îmi mãrturisesti cã vrei sã ai propria ta casã anul viitor, aceasta este o dorintã. Ea devine un scop în momentul în care întreprinzi o actiune pentru a-l atinge. Dorinta ia forma unui scop atunci când începi sã citesti anunturile din ziar, sã vizitezi case, sã pui bani deoparte, sã-ti faci planuri si sã-ti imaginezi mobilierul si decoratiile interioare. Dacã folosesti energie pentru a-ti realiza dorinta, ea devine un scop.
Dacã ti-as spune sã pui deoparte 5 dolari în fiecare sãptãmânã pentru un proiect de anvergurã cum e acela de a dobândi o casã, o sã gãsesti cã e ridicol: „Cine-si poate cumpãra o casã dacã economiseste numai 5 dolari pe sãptãmânã? Ar trebui sã astept cincizeci de ani!” Nu asta conteazã. În primul rând, trebuie sã vizualizezi totul, sã crezi în scopul tãu si sã faci în fiecare sãptãmânã ceva pentru a-l atinge.
Sute de persoane trãiesc singure. Ar dori sã întâlneascã pe cineva compatibil cu ele, dar practic nu fac nimic pentru asta. Totul rãmâne un vis. Când se întorc de la lucru, se prãbusesc în fata televizorului si acolo rãmân! E cam greu sã întâlnesti pe cineva în aceste conditii... Trebuie sã faci ceva, de exemplu sã-ti faci noi cunostinte, sã vorbesti cu cineva în fiecare zi...
Un vis devine realitate dacã îl transformi într-un scop. Vei vedea cã, având un scop, pofta ta de viatã creste. Te vei trezi în fiecare dimineatã plin de energie deoarece trãiesti pentru ceva anume. Nu trebuie însã sã fii prea rigid fatã de tine însuti. E bine sã-ti fixezi un scop precis, într-un interval de timp bine determinat, si sã-l dezvãlui si celorlalti. Dar dacã nu îndrãznesti sã-l schimbi de teama comentariilor celorlalti si ajungi sã urmãresti un scop pe care nu-l mai doresti... nimic nu mai are sens.
Când ai o dorintã si vrei s-o transformi într-un scop, consultã-ti supraconstiinta pentru a vedea dacã scopul
îti este cu adevãrat benefic. Vei primi un semnal ca rãspuns.
Dacã n-ai un scop în viatã, te simti deseori lipsit de energie. Îti pierzi cheful sã mai faci ceva, orice ar fi.
Picioarele, bratele, ochii, ureghiile, nasul vor fi la rândul lor afectate.
Înainte de a trece la capitolul urmãtor, ia o foaie de hârtie si fã o listã cu nevoile corpului emotional. Apoi
fã-ti un examen de constiintã pentru a afla care dintre ele a fost neglijatã. Ce hranã emotionalã îti lipseste?
Astfel vei întelege mult mai usor de ce trãiesti zilnic atâtea emotii. Cu cât îti hrãnesti mai bine corpul
emotional, cu atât îti va fi mai usor sã-ti stãpânesti emotiile.
M-AM HOTÎRÂT SÃ RESPECT NEVOILE CORPULUI MEU EMOTIONAL SI ASTFEL ÎMI REGÃSESC SÃNÃTATEA EMOTIONALÃ