Durerile din gat

Durerea in gat este disconfortul sau senzatia de iritatie la nivelul gatului care se agraveaza, de cele mai multe ori, la inghitire.
Durerea de gat este principalul simptom intalnit in faringita (inflamatia faringelui sau a gatului). Deseori, termenii faringita si durere in gat sunt utilizati alternativ. Cea mai frecventa, cauza a acestui simptom este infectia virala, gripa sau raceala. Durerea de gat declansata de un virus, se vindeca de la sine cu ingrijire la domiciliu. Totusi, in cazul in care este declansata de o infectia bacteriana, aceasta, necesita tratament cu antibiotice.
Pot exista si alte motive ale durerii de gat care pot solicita scheme complexe de terapie.

Simptome
Simptomele durerii de gat, variaza, in functie de cauza.
Acestea pot include:
- disconfort sau senzatie de iritatie sau zgarietura in gat;
- suferinta care se agraveaza la inghitire sau in timpul vorbirii;
- dificultati la inghitire;
- uscaciune a gatului;
- prezenta glandelor inflamate sau dureroase de la nivelul gatului sau a maxilarului;
- umflarea si inrosirea amigdalelor;
- pete albe sau puroi prezente la nivelul amigdalelor;
- raguseala sau voce infundata;
- refuzul de a manca (intalnit mai ales la sugari si la copii mici).

Infectiile comune care ar putea sta la baza durerilor in gat pot avea si alte semne si simptome asociate:
- febra;
- frisoane;
- tuse;
- rinoree;
- stranut;
- dureri musculare;
- greata si varsaturi.

Cand se va consulta medicul
Specialistii recomanda ca in cazul in care un copil nu poate inghiti o bautura lichida din cauza durerii de gat sa fie consultat de medic.
De asemenea, tot cand sunt implicati micuti, se va solicita asistenta de urgenta in urmatoarele cazuri:
- dificultati de respiratie;
- dificultati majore la inghitire;
- salivare abundenta (ceea ce poate indica incapacitatea de a inghiti).

Adultii trebuie sa mearga la medicul orl-ist daca asociat cu durerea in gat apare oricare din simptomele sau situatiile urmatoare:
- durere in gat care se agraveaza sau care dureaza mai mult de o saptamana;
- dificultati de inghitire;
- dificultati de respiratie;
- dificultatea de a deschide gura;
- dureri articulare;
- durere de urechi;
- eruptii cutanate;
- febra peste 38,5C;
- prezenta sangelui in saliva sau flegma;
- dureri frecvente si recurente in gat;
- senzatie de nod in gat;
- raguseala care dureaza mai mult de doua saptamani.

Cauze
Majoritatea durerilor in gat sunt produse de virusuri care provoaca raceala si gripa. In rare cazuri, acestea sunt determinate de infectii bacteriene.
Infectiile virale - bolile virale care cauzeaza dureri in gat ar putea fi:
- raceala;
- gripa;
- mononuncleoza;
- pojarul;
- varicela;
- crupul - boala frecventa a copilariei caracterizata printr-o tuse aspra.

Infectii bacteriene - afectiunile bacteriene care pot provoca dureri in gat includ:
- infectia cu streptococ - care este declansata de o bacterie cunoscuta sub numele de streptococcus pyogenes sau streptococul de grup A;
- tusea convulsiva - infectie contagioasa a tractului respirator;
- difteria - boala respiratorie grav intalnita destul de rar in tarile industrializate si mai frecventa in tarile in curs de dezvoltare.
Alte cauze ale durerilor in gat ar putea fi:
- alergiile - alergiile la parul de animale de companie, mucegaiuri, praf si polen pot sta la baza unei dureri de gat. Problema poate fi complicata de secretiile retronazale care pot irita si pot produce inflamatii la nivelul gatului.
- uscaciune - aerul uscat din interior, mai ales in timpul iernii cand cladirile sunt incalzite, poate declansa senzatia de disconfort si raguseala a gatului, in mod special dimineata la trezire. Respiratia pe gura - de multe ori cauzata de congestie nazala cronica - poate avea acelasi efect.
- iritanti - aerul poluat poate provoca iritatia gatului. Fumul de tutun sau produs de alte substante chimice, poate determina dureri cronice in gat. Tutunul mestecat, alcoolul, alimentele picante sunt alte exemple de factori iritanti pentru gat.
- solicitarea si incordarea muschilor gatului - muschii gatului pot fi solicitati si incordati la fel ca si cei ai bratelor sau picioarelor. Tonul ridicat sau strigatele emise la un eveniment sportiv sau incercarile de a comunica, cu o persoana intr-un mediu zgomotos sau vorbitul indelung fara odihna pot duce la dureri in gat si raguseala.
- boala de reflux gastroesofagian - este o tulburare a sistemului digestiv caracterizata prin faptul ca acizii din stomac sau continutul acestuia revine inapoi in esofag. Alte semne si simptome ale acestei afectiuni sunt: arsurile retrosternale, raguseala, regurgitarea continutului gastric si senzatia de nod in gat.
- infectia cu HIV - durerea in gat si alte simptome asemanatoare cu gripa apar in stadiile precoce ale infectiei cu HIV. De asemenea, o persoana seropozitiva poate manifesta dureri cronice si recurente in gat din cauza unor infectii secundare. Cele mai des intalnite cauze sunt infectiile micotice (fungice) si infectia cu virusul citomegalic, o infectie virala frecventa la persoanele care au sistemul imunitar compromis.
- tumori - tumorile de natura canceroasa ale gatului, limbii, laringelui pot provoca dureri in gat. Alte simptome ale prezentei tumorilor ar putea fi: raguseala, dificultati de inghitire, respiratie zgomotoasa, nod in gat, sange in saliva sau flegma.

Factori de risc
Desi oricine poate avea o durere de gat, din diverse motive, unii factori predispun la aparitia acestui simptom.
Printre acestia se enumera:
- varsta - copii si adolescentii au sanse mai mari sa dezvolte dureri in gat, iar in cazul copiilor mai mici cel mai probabil acestea vor fi declansate de streptococ - aceasta fiind una din cele mai frecvente cauze ale infectiilor bacteriene soldate cu dureri in gat.
- fumatul - fumatul activ cat si cel pasiv pot irita gatul. Folosirea tutunului creste riscul aparitiei cancerului gurii, gatului si al corzilor vocale.
- alergiile - alergiile sezoniere sau reactiile alergice la praf, par de animale de companie, mucegaiuri pot provoca dureri de gat, la persoanele alergice.
- expunerea la substante chimice iritante - pulberile sau particulele din aer rezultate din arderea combustibililor fosili dar si substantele chimice emanate in mod normal in interiorul unei case, pot determina iritatia gatului.
- infectiile cronice sau frecvente ale sinusurilor - infectiile cronice si frecvente ale sinusurilor cresc riscul declansarilor durerilor de gat, intrucat colectarea secretiilor in fosele nazale poate irita gatul sau poate raspandi infectia la nivelul acestuia.
- conditiile de viata sau munca in zone aglomerate - infectiile virale sau bacteriene se pot raspandi cu usurinta in locurile aglomerate: institutii de ingrijire a copilului, sali de clasa, birouri, inchisori, etc.
- imunitatea scazuta - persoanele care sunt susceptibile sa dezvolte infectii sunt mai ales cele care au imunitatea sau rezistenta organismului scazuta. Cauzele obisnuite ale diminuarii imunitatii includ prezenta HIV, a diabetului zaharat, tratamentul cu steroizi sau substante utilizate pentru chimioterapie, stresul, oboseala si dieta precara.

Pregatirea pentru consultatie
Daca o persoana manifesta o durere in gat ar trebui sa consulte medicul de familie sau pediatrul copilului sau. In unele cazuri ar putea fi necesara interventia medicului specialist (orl-ist sau alergolog).
Medicamente - inainte de prezentarea la consult se va face o lista cu toate medicamentele (inclusiv cele eliberate fara prescriptie medicala sau suplimente alimentare) si cu dozele pe care pacientul le-a utilizat.

Medicul ar putea adresa pacientului oricare din aceste intrebari:
- exista si alte simptome care insotesc durerea in gat?
- cand au debutat simptomele?
- simptomele s-au declansat brusc sau treptat?
- s-a manifestat si febra? Care au fost limitele superioare ale acesteia?
- sunt prezente probleme de respiratie?
- care au fost masurile luate pentru diminuarea simptomelor? Acestea au dat rezultate pozitive?
- durerea in gat s-a agravat, in timp? Au aparut dificultati importante la inghitire?
- durerea in gat este un simptom recurent?
- s-a observat si prezenta altor simptome care pot parea fara legatura cu durerea in gat?
- fumati? Sunteti expus in mod regulat la fumatul pasiv?
- s-au manifestat alergii? Utilizati medicamente pentru tratamentul alergiilor?
- sunteti alergic la medicamente?

Investigatii si diagnostic
Medicul va face pacientului in primul rand un examen fizic, asemanator atat in cazul adultilor cat si al copiilor.
Acesta va include:
- utilizarea unui instrument cu o sursa luminoasa in capat cu ajutorul caruia medicul se va uita in gatul pacientului si probabil, in urechile si fosele nazale.
- palparea usoara a gatului pentru a verifica inflamarea glandelor (ganglionilor limfatici).
- ascultarea zgomotelor cardiace si respiratorii prin intermediul unui stetoscop.

Exsudat faringian - Medicul va freca cu ajutorul unui betisor in capatul caruia se afla un tampon steril, partea din spate a gatului pentru a obtine un esantion de secretii. Proba va fi analizata intr-un laborator pentru a se depista eventualele bacterii streptococice, principala cauza a durerilor de gat. Pentru confirmarea rezultatelor, testul se va mai repeta dupa 24-48 de ore. Daca rezultatele acestei investigatii sunt pozitive, atunci, probabil ca este vorba despre o infectie bacteriana. In cazul in care testul este negativ, ar putea fi implicata o infectie virala. In aceasta situatie, medicul va lua in calcul si alte simptome pentru a determina cauza infectiei.

Alte teste si recomandari:
- analiza completa a numarului de celule sanguine (cbc) - pentru aceasta analiza va fi necesara recoltarea unui mic esantion de sange. Rezultatele acestei investigatii pot indica daca infectia existenta este mai degraba provocata de un agent bacterian sau daca este virala.
- teste alergologice - daca medicul suspecteaza ca inflamatia gatului ar putea fi declansata de o alergie, ar putea trimite pacientul la un specialist alergolog pentru teste suplimentare.
- alte recomandari - pacientul va fi consultat si de un medic orl-ist sau de alta specializare daca prezinta dureri cronice sau frecvente in gat sau daca exista semne si simptome care ar putea sugera prezenta unei afectiuni grave, alta decat o infectie virala sau bacteriana.

Tratament
- Tratamentul infectiilor virale - durerea in gat cauzata de infectia virala (cel mai frecvent motiv), dureaza de obicei cinci-sapte zile si nu necesita tratament medical.
- Tratamentul infectiilor bacteriene - in cazul in care gatul este inflamat in urma unei infectii bacteriene, medicul va prescrie un tratament cu antibiotice.
Penicilina, administrata oral timp de 10 zile este cel mai frecvent tratament cu antibiotic prescris pentru infectii, cum ar fi cele cu streptococ. Daca o persoana este alergica la penicilina, medicul ii va prescrie un inlocuitor pentru aceasta (un antibiotic alternativ). Trebuie urmat tratamentul complet chiar daca simptomele dispar complet. Nerespectarea tratamentului duce la agravarea infectiei sau raspandirea ei in alte parti ale corpului. De asemenea, urmarea incompleta sau incorecta a ciclului medicamentos poate creste riscul dezvoltarii, la un copil, a febrei reumatice si a inflamatiei severe a rinichilor. Se va discuta cu medicul sau farmacistul care este atitudinea corecta in cazul in care s-a omis o doza de medicament.
- Alte tratamente - daca durerea de gat este simptomul unei alte boli decat o infectie virala sau bacteriana, schema de tratament va fi diferita, in functie de diagnostic.

Stil de viata si remedii la domiciliu
Indiferent de cauza inflamatiei gatului, exista o serie de strategii de ingrijire la domiciliu care ofera, de obicei, ameliorarea temporara a durerilor:
- odihna - somn suficient si pauze de vorbire pentru a nu solicita corzile vocale si gatul.
- fluide - se vor consuma multe lichide pentru a mentine gatul umed si a preveni deshidratarea.
- consum de alimente si bauturi care calmeaza durerea de gat.
- lichide calde (ceaiuri fara cofeina indulcite cu miere, supe, etc.), aplicatii reci (acestea sunt preferate de unii pacienti pentru a calma durerile locale).
- gargara cu apa sarata - se adauga o lingurita (5 ml) de sare de masa la 250 ml de apa calduta, se face gargara cu aceasta solutie si apoi se scuipa. Metoda poate fi utila pentru diminuarea durerilor in gat.
- umezirea aerului - utilizarea unui umidificator de aer rece va contribui la inlocuirea aerului uscat care poate irita gatul. O alternativa ar fi petrecerea a cateva minute intr-o camera de baie in care s-a lasat dusul cu apa calda sa curga si s-au format aburi.
- comprimate - pastile de gat pentru calmarea durerii (se vor administra doar copiilor cu varsta peste 4 ani).
- evitarea iritantilor - se va incerca ferirea de fumul de tigara si de produsele de curatenie care pot irita gatul.
- tratament pentru durere si febra cu medicamente fara prescriptie medicala - acetaminofenul sau ibuprofenul pot reduce durerea in gat. Aspirina a fost asociata cu sindromul Reye, ca urmare, aceasta trebuie utilizata cu prudenta, mai ales in cazul copiilor si adolescentilor. Desi aspirina poate fi administrata la copii cu varsta mai mare de 2 ani, copii si adolescentii care se afla in perioada de convalesenta dupa varicela sau simptome asemanatoare gripei nu trebuie sa foloseasca acest medicament. Se va transmite medicului daca apar eventuale probleme sau manifestari neasteptate.

Medicina alternativa
Desi sunt disponibile si exista o serie de tratamente alternative pentru calmarea durerilor de gat, dovezile privind actiunea lor benefica sunt destul de restranse. Ar trebui sa i se ceara parerea medicului inainte de folosirea oricaror remedii naturiste, intrucat acestea pot interactiona cu medicamentele prescrise si nu sunt intotdeauna sigure pentru copii, femei gravide si persoanele care au boli cronice.
Cel mai adesea, produsele alternative pe baza de plante se gasesc sub forma tabletelor, ceaiurilor sau spray-urilor.
Cele mai frecvente remedii alternative includ:
- echinaceea;
- salvia;
- andrographis paniculata (planta indiana care are denumirea alternativa de green chiretta);
- radacina de lemn dulce;
- scoarta de ulm alb (slippery elb bark).

Modalitati de prevenire
Germenii care cauzeaza atat infectiile virale cat si cele bacteriene sunt contagiosi. Prin urmare, cea mai buna modalitate de prevenire este de a respecta regulile de baza de igiena.

Indiferent de varsta pacientului, trebuie urmate urmatoarele sfaturi:
- se vor spala mainile cu atentie dupa fiecare utilizare a toaletei, inainte de a manca si dupa stranut sau tuse.
- paharele sau alte instrumente pentru mancat sau baut nu se vor imparti in timpul mesei de catre mai multe persoane.
- aruncati servetelele folosite in urma stranutului sau a tusei. De fiecare data cand o persoana tuseste, trebuie sa puna mana la gura.
- se vor folosi servetele pe baza de alcool sau geluri speciale ca alternativa la spalatul mainilor atunci cand nu sunt disponibile apa si sapunul.
- se va evita atingerea telefoanelor publice sau a tasnitorilor publice de apa potabila cu gura.
- se vor dezinfecta in mod constant, telefoanele, telecomenzile TV si tastaturile de calculator. In timpul calatoriilor se va face acest lucru si in camera de hotel.
- se va evita contactul direct cu persoanele care sunt bolnave.

Alte sfaturi pentru prevenirea durerilor in gat ar putea fi:
- evitarea plimbarilor in aer liber in perioadele de alergie sezoniera sau in cazul in care poluarea este ridicata.
- purtarea unei masti speciale cand o persoana face curatenie pentru a se evita inhalarea de particule de praf din aer sau de la produsele de curatenie.
- renuntarea la fumat - se va discuta cu medicul, in cazul in care este necesara interventie specializata pentru renuntarea la fumat.
- evitarea expunerii la fumatul pasiv.
- umidificarea aerului din locuinta daca acesta este uscat.

http://www.sfatulmedicului.ro