Modalitati de combatere a insomniei
Se poate trata fără medicamente.
Somnul, spuneau vechii greci, este cel mai fericit moment al omului, el fiindu-i unica ocazie de  a vorbi  cu  zeii.
Şi pentru omul secolului XX, somnul este tot un moment fericit, dar, din  cu totul alte motive. El permite întregului organism, în special  sistemului nervos, să se refacă, contribuind, totodată, şi la eliminarea  substanţelor toxice sau nefolositoare. Tot omul secolului XX, mai  precis al penultimului deceniu, a descoperit că organismul său fabrică o  substanţă, formată din 9 aminoacizi, care provoacă somnul. Obţinerea  acestui somnifer natural în laborator ar fi cea mai mare binefacere  pentru „torturaţii nopţii", cum îi numea Baudelaire pe bolnavii  de   insomnie.
Poate fi calculat numărul orelor de somn necesar unui adult sănătos? în  general se consideră ca fiind necesare 6—8 ore de somn, din 24, copiii  şi vârstnicii având nevoie de un număr mai mare. Sunt totuşi şi persoane  care dorm mai puţin, dar se scoală complet refăcute şi odihnite. Un  exemplu de acest fel a fost Napoleon, despre care se spune că putea să  se trezească, la comandă, ia orice oră, cu cea mai mare precizie. Alţii,  dimpotrivă, dorm în mod obişnuit mai mult. Şi în acest caz istoria ne  oferă un exemplu, pe marele Einstein. 
Pentru aceste motive, insomnia poate fi definită astfel: dificultatea de  a dormi suficient. Absenţa totală a somnului este cu totul  excepţională, expresia mult întâlnită ,,N-am închis un ochi toată  noaptea" fiind mai mult o figură de stil,  decât un  adevăr.
Bolnavul de insomnie se plânge că doarme foarte puţin sau, dimpotrivă,  suficient, dar somnul său, ori este superficial, cu treziri foarte dese,  sau cu vise şi coşmaruri. Oricare ar fi forma insomniei, bolnavul se  trezeşte obosit, indispus, cu dureri de cap şi usturimi la ochi,  randamentul în muncă, în ziua respectivă,  fiind  foarte scăzut.
Primul obiectiv al tratamentului unei insomnii este descoperirea cauzei  sale şi, dacă este posibil, îndepărtarea sa. Dintre numeroasele cauze  ale insomniei să amintim pe cele mai frecvente: dormitul inconfortabil  (pernă, aşternut, saltea şi acoperământ neigienice); zgomot; căldură sau  frig excesiv; mese copioase seara şi consum mare de lichide; abuz de  excitante (ceai, cafea, pepsi-cola); efort intelectual intens; surmenaj;  traume psihice; sedentarism;   hipertensiune  arterială;  insuficienţă  cardiacă; ulcer duodenal; astm bronşic; bronşită cronică; emfizem  pulmonar; boli psihice, dureri,  reflux esofagian  etc.
Parcurgând această lungă listă, se înţelege de ce un bolnav de insomnie  trebuie să se prezinte la medic, nu să se trateze singur, cum, din  păcate, se mai obişnuieşte; aceasta, poate, şi din cauza uşurinţei cu  care pot fi procurate medicamentele somnifere. Dar se ştie că insomnia  nu se poate vindeca cu nici un medicament, oricît ar fi el de  sofisticat. Toate medicamentele somnifere şi tranchilizante acţionează-  pentru scurtă vreme, dar cu preţul alterării memoriei, atenţiei şi  scăderii randamentului în muncă.
 
Să lăsăm,  deci, organismul să-şi fabrice propriile sale somnifere, ajutându-l, în  acest sens, prin respectarea tuturor regulilor de igienă a somnului şi,  la nevoie, să se apeleze, mai întâi, ia remedii naturale, cele mai multe  dintre ele verificate de aspra probă a timpului.
Prima condiţie pentru a avea un somn bun este o cameră de dormit bine  aerisită, fără zgomot, suficient de încălzită, cu pereţii vopsiţi în  albastru, verde sau galben deschis şi cu perdelele şi mocheta de  aceleaşi culori. Patul să fie cât mai departe de zid, dar şi de  obiectele metalice mari (frigider, maşină de spălat) sau televizor.  Salteaua să fie nici prea tare, nici prea moaie, evitându-se somierele  cu arcuri, considerate mici magneţi, ce pot modifica câmpul magnetic  terestru. Dacă aveţi posibilitate  mutaţi  patul, în aşa fel ca să  puteţi dormi cu capul spre polul nord, pol cu proprietăţi sedative.  Dormitul cu capul spre nord făcea parte din ritualul vechilor japonezi,  în credinţa că în această poziţie somnul nu este tulburat de spiritele  rele, vinovate de producerea insomniei.
Centrul pentru studiul somnului, cu sediul la Berkeley (S.U.A.),  recomandă dormitul cu capul spre nord, întrucât, în această poziţie,  somnul este mult mai profund şi mai odihnitor, tensiunea arterială scade  şi circulaţia sângelui este încetinită.
Poziţia corpului în timpul somnului variază de la om la om, fiecare  adoptând pe cea mai comodă, folosită încă din copilărie. Totuşi este  bine de amintit că poziţia cu faţa în jos este cea mai inconfortabilă şi  neodihnitoare, în timp ce dormitul pe o parte, „în cocoş de puşcă"  (poziţia fătului în timpul lungilor sale nopţi uterine), este cea mai  indicată. Dar, oricare ar fi poziţia corpului în timpul somnului, nu  trebuie uitat faptul că o pernă incomodă, mai mică sau mai mare de şapte  centimetri grosime, este una din cauzele insomniei.
Vechiul proverb „Cum îţi aşterni aşa vei dormi", rodul înţelepciunii  populare, s-a născut din experienţa de zi cu zi a omului de-a lungul  veacurilor. Care dintre noi nu a fost trezit din somn, ce! puţin o dată,  de cutele cearşafului sau oricărui alt aşternut folosit? Dacă  aşternutul de pe pat nu va fi curat, moale şi călduros în timpul iernii  şi va avea cute, cu siguranţă că veţi adormi greu. Apropo de aşternut!  Romanii obişnuiau să preseze sub aşternut câteva bucăţi fărâmiţate de  levănţică,  pentru a dormi cât mai  bine.
Acoperământul folosit în timpul nopţii va fi în funcţie de anotimp,  avându-se grijă ca iarna să nu fie prea greoi, ceea ce împiedică un somn  bun.
In timpul somnului se va purta o îmbrăcăminte cât mai uşoară sau chiar  deloc, aşa după cum obişnuiesc eschimoşii, în ciuda gerului polar. Până  la incomodele pijamale de azi, s-au purtat cămăşile de noapte, obicei la  mare vogă în secolul al XlX-lea. Dar, indiferent ce purtaţi — pijama  sau cămaşă de noapte — nu uitaţi să le confecţionaţi dintr-un material  moale, care să permită evaporarea transpiraţiei.
Seara, înainte de culcare, tot omul trebuie să mănânce câte ceva. Da, am  zis bine, câte ceva, deoarece o masă copioasă, compusă din ouă, carne  grasă, brânză grasă, maioneză, sosuri, fructe şi legume multe, băuturi  alcoolice tari etc. nu vă va lăsa să dormiţi mai deloc. în consecinţă,  seara, cu o oră-două înainte de culcare, puteţi mânca, la alegere,  următoarele alimente: pâine, lapte, brânză slabă, iaurt, carne slabă,  miere, ceai de tei, salată, ceapă, ridichi,   usturoi  etc.
Oamenii de ştiinţa au constatat că unele dintre alimente au reale proprietăţi somnifere. 
Aşa, de exemplu, pâinea poate fi considerată un aliment somnifer,  datorită triptofanuiui, o substanţă ce ia naştere în timpul digestiei  sale, substanţă precursoare serotoninei care, se ştie, are proprietăţi  somnifere. Pentru aceste motive, celor care au de susţinut examene nu li  se recomandă multă pâine dimineaţa, deoarece le va scădea randamentul  intelectual.
Un alt aliment somnifer s-a dovedit a fi şi laptele, care, conform  afirmaţiilor cercetătorului american E.L. Hartman, conţine triptofan.  Tot laptele, după alţi cercetători, ar conţine endorfine, substanţe nu  numai cu proprietăţi antalgice,  dar şi somnifere.
Salata, datorită lactucarinei, este un aliment somnifer, ea putând fi  consumată crudă sau sub formă de decoct (75 g salată pentru 1 litru de  apă, fierbere 30 de minute, la un foc blând), câte 3 căni pe zi.
Un pahar de vin seara este şi el un bun somnifer, deoarece în timpul  metabolizării sale în organism ia naştere o substanţă numită  tetrahidropapaverolină, precursoare a morfinei. Aşa se explică somnul  profund după o petrecere de la care n-a lipsit şi vinul.
După ce aţi mâncat, nu este bine să mergeţi la culcare, decât după o oră-două, timp în care puteţi face o scurtă plimbare.
Printre condiţiile unui somn bun şi odihnitor este şi mersul la culcare  cât mai devreme şi la ore precise, ştiut fiind că somnul este un fenomen  ritmic şi automat. Dar mersul la culcare cât mai devreme are şi o  explicaţie ştiinţifică. Somnul se instalează mai repede când temperatura  corpului este în scădere, adică în primele ore ale serii, el fiind  totodată mai lung şi mai reconfortant, lată, deci, explicaţia mersului  la culcare al bunicilor noştri, „odată cu găinile". 
Când somnul se instalează spre miezul nopţii sau după, el va fi scurt şi  neodihnitor, în ciuda efortului de a mai rămâne dimineaţa în pat şi a  mai dormi. Cred că fiecare cititor a trăit această experienţă de câteva  ori în viaţă.
lată-ne, aşadar în pat, gata de culcare, înainte de orele 22. Pentru a  adormi cât mai repede, stingeţi lumina şi „trageţi obloanele" peste  creier, cum făcea Napoleon, detaşându-vă de evenimentele zilei care a  trecut, dar şi de cele care trebuie să urmeze a doua zi. în mod normal  somnul trebuie să se instaleze în maximum  30 de minute.
Dacă nu aţi reuşit să adormiţi, cu toate că aţi respectat toate  sfaturile menţionate mai sus, apelaţi la alte mijloace. Citiţi o carte  cu conţinut plicticos, nu poliţistă; număraţi în gând, foarte rar, sau  fixativă, cu ochii închişi, un punct imaginar, în depărtare, de care  încercaţi să vă apropiaţi încet. Dacă nu aţi adormit încă, folosiţi  antrenamentul autogen Schultz. Din poziţia culcat, cu faţa în sus,  picioarele uşor depărtate şi mâinile pe lângă corp, cu palmele în jos,  rostiţi în gând, concentrându-vă puternic, următoarele formule: „Mi-e  somn, mi-e somn, voi dormi imediat, voi dormi,  voi  dormi,  dorm..."
Bolnavii de insomnie mai pot folosi seara, la alegere, înainte de  culcare, una din următoarele infuzii: talpa găştii (3 linguri la o cană  cu apă; se iau 3 linguri înainte de culcare), rădăcină de valeriana (o  linguriţă ia o cană cu apă; conţinutul se bea înainte de culcare),  maghiran (o lingură la o cană cu apă; se beau 2 căni pe zi), tei (cât se  apucă între 3 degete, la o cană cu apă), păducel (o linguriţă la o cană  cu apă; se beau 2 căni pe zi), ceai de la Plafar.
Tot seara, înainte de culcare, se va apela la una din următoarele  proceduri: baie generală, 35° C, timp de 10 minute, în care se poate  adăuga decoct de flori de tei (150 g la 3 litri de apă), de flori de  măceş, fân, tei, mentă, mac roşu (câte un pumn din fiecare, toate puse  într-un săculeţ de pânză şi fierte în 5 litri de apă; întreg conţinutul,  inclusiv cel obţinut din stoarcerea săculeţului, se va turna în baie)  sau esenţă de pin (5—6 picături); băi parţiale la mâini şi picioare, de  35°C, simple sau în amestec cu decocturile mai sus amintite; băi de  şezut, scurte, alternative (calde şi reci); cataplasme cu hrean ras, la  nivelul gleznelor; comprese calde, pe ceafă şi cap, 1—2 minute, nu mai  mult, deoarece se riscă o congestie cerebrală (acest procedeu poate fi  folosit şi în timpul nopţii, când trezit fiind, nu mai puteţi adormi);  masajul pulpei degetului mare de la picior sau de-a lungul coloanei  vertebrale, cu macerat din frunze de trandafir, petale de mac,  flori   de  măceş,  flori  de maghiran.
Dacă vă treziţi în timpul nopţii, faceţi o scurtă baie de aer, de cîteva  secunde, complet dezbrăcat, în faţa ferestrei deschise, după care  mâncaţi un măr şi apoi urcaţi-vă în pat.
Bolnavii de insomnie mai pot folosi, la domiciliu, o altă metodă  nemedicamentoasă: muzicoterapia. lată şi cîteva piese muzicale ce pot fi  audiate, înainte de culcare, întins în pat sau aşezat într-un fotoliu,  în poziţie cît mai aproape de orizontală: Visare, de Schumann; Largo, de  Haendel; Ave Măria, de Schubert; Preludiile 1 şi 2, de Bach; Concertul  nr. 21 pentru pian, de Mozart etc.
lată şi staţiunile unde îşi pot petrece concediile de odihnă bolnavii de  insomnie, menţionând climatul de pădure ca fiind cel mai indicat:  Breaza, Sinaia, Predeal, Poiana Braşov, Cîmpuiung-Muscel etc.
Nu trebuie uitat faptul că un climat marin este total contraindicat bolnavilor de insomnie, mai ales în lunile călduroase.
lată şi câteva mijloace naturale, ia care bolnavul de insomnie poate  apela prin intermediul specialiştilor. Vom menţiona cea mai eficientă  metodă, acupunctura. Aceasta constă din stimularea anumitor puncte de pe  corp cu ajutorul acelor, puncte care au proprietatea de a creşte  secreţia de endorfine, substanţe cunoscute şi pentru proprietăţile lor  somnifere, în acelaşi timp se echilibrează şi energiile perturbate, în  vederea obţinerii unui somn bun.
Presopunctura poate înlocui acupunctura, cu condiţia ca masajul punctelor să fie corect practicat.
Foarte bune rezultate se obţin şi cu ajutorul homeopatiei, metodă folosită cu mult succes în ţara noastră.
Stimaţi cititori, dacă nu aţi dormit prea bine, cu toate că v-aţi  conformat tuturor sfaturilor date, citiţi încă o dată sau chiar de două  ori acest articol şi sigur veţi adormi.