Powered By Blogger

candela

href="http://alliekatzgraphics.com/candle1.php">


Candle - Comments and Graphics Glitter

luni, 29 noiembrie 2010

Laughing Therapy terapia prin ras


Rasul determina eliberarea de endorfine, aceste analgezice naturale ale corpului.Incepe cu incalizirea - prin chicote usoare, care apoi se transforma in hohote de râs.
Chiar si cei care nu reusesc sa râda si numai se prefac se bucura de acelaşi efect benefic.

Studii
La Universitatea Loma Medical Centre, din California, dr. Berk a studiat efectele râsului asupra a 10 bărbaţi sănătoşi. Eşantioanele de sânge prelevate ulterior au arătat că un hormon de stres, cortizolul, a scazut rapid la subiecţii care au ras, comparativ cu alte persoane. De asemenea, nivelul celulelor imunitare care distrug virusii si celulele tumorale a crescut, dupa râs. Aceste celule sunt suprimate în cazul în care organismul sufera de stres, pe termen lung, si apare imbolnavirea.
Cercetatorii de la Universitatea din Michigan au calculat că doar 20 de secunde de râs ar putea fi la fel de bune pentru plămâni ca trei minute de canotaj.
Credeti ca nu puteti ride?
Incercati 'exercitiile"urmatoare:

Medic roman de exceptie...

Dr. Octavian Udriste, romanul care a descoperit gena marker ancestrala si originea cancerului
http://foaienationala.wordpress.com/
Ar fi putut sa obtina premiul Nobel pentru una din cele mai mari descoperiri ale acestui secol: gena marker ancestrala si originea cancerului. Chiar daca a publicat cateva carti pe aceasta tema si a salvat mii de bolnavi incurabili, dr. Octavian Udriste a murit sarac si dispretuit de toata floarea cea vestita a lumii stiintifice romanesti. In urma lui a ramas o arhiva impresionanta.. Nimeni nu pare interesat sa o cerceteze. Lespedea grea a uitarii ingroapa nu doar o munca de o viata, ci si speranta ca boala neagra a secolului poate fi pusa la zid.
A fost cel mai bun student al profesorilor Victor Papilian, Iuliu Hatieganu, Victor Preda si Grigore Benedeto.Inca din anii 60, a intuit originea cancerului si chiar aparitia ingineriei genetice, starnind interesul unor renumiti cercetatori din strainatate: prof. Roger Weil, prof. Ervin Haas, G. Mayer. In tara, cartile si conferintele lui s-au izbit de zidul moale si impenetrabil al ostilitatii, al invidiei dusmanoase.
Era convins ca facuse o descoperire epocala. Patimas si rebel, cum era de obicei, explica medicilor oncologi adunati intr-o modesta sala din strada Berzei, teoria lui privind cauza cancerului: gena marker ancestrala. Deja publicase mai multe studii pe aceasta tema, iar tratamentul sau dadea primele rezultate certe, verificate prin analize de laborator. Nu era suficient. Tot mai ostila, sala fremata intr-un murmur dezaprobator. Ceea ce explica dr. Octavian Udriste parea o blasfemie stiintifica, o ratacire trufasa, imposibil de acceptat. Pierzandu-si rabdarea, cineva din sala l-a intrerupt, strigand sub privirea incurajatoare a colegilor: “Arata-ne la microscop gena si o sa te credem!”. In cateva minute, sala s-a transformat in tribunal – amestec de acuze si vorbe grele: nebunie, amatorism, inconstienta. Doctorul Udriste nu s-a lasat nici el. Insultele curgeau de o parte si de alta, dar batalia era pierduta. “Arata-ne gena!”, continuau sa strige oncologii, stiind ca acest lucru era cu neputinta pentru un simplu medic de provincie. Dr. Udriste trebuia sa se recunoasca invins. Toate acestea se petreceau in 1969. In 1981, lumea stiintifica mondiala anunta cu entuziasm prima fotografiere a unei gene. Era prea tarziu. Teoria doctorului Octavian Udriste fusese deja data uitarii. Meritele lui, de asemenea.
“Bolile trupului pornesc de la suflet”
Calimanesti, strada Tudor Vladimirescu nr. 48. O casa inalta, cu pridvor taranesc si vita de vie, rasare dintr-o mare de flori. Aici a trait dr. Udriste. Aici s-a retras, in sihastria pazita astazi de d-na Elena, sotia sa. Aici a fugit, in uitare si liniste, transformandu-si biroul intr-o chilie plina de icoane si carti. “Cateodata, imi vine sa bat la usa. Am senzatia stranie ca doctorul este inca aici, cufundat in lectura si meditatie. Citea enorm. Desi traia in provincie, era la curent cu toate noutatile medicale care-l interesau. Adesea, adormea cu capul pe masa, reluandu-si munca dupa cateva ore de somn.” Doamna Elena Udriste deschide usile unui dulap care ocupa un perete intreg. Zeci de dosare, scorojite si legate cu sfori de diferite culori, manuscrise aranjate meticulos intr-o ordine secreta, desavarsita: “Genele raului”, “Biodetectia”, “Schema corporala”, “Spirala”, “Imaginea biomotoare”, “Filtrul subcuantic”, “Microspirala biologica”, “Vederea lui Dumnezeu”. O arhiva formidabila, necercetata pana acum de nimeni. Munca lui de o viata. O cazuistica imensa. Nume, diagnostic, tratament si rezultate. De la primele ore ale diminetii pana seara tarziu, statea cu bolnavii pe terasa umbrita de o iedera imensa. Se lupta cu moartea, indarjit si disciplinat ca un ostas. Nu o facea pentru bani. Mai presus erau mila crestina si curiozitatea stiintifica. Teoria lui despre gena marker ancestrala avea nevoie de confirmari.
“Doctorul era asaltat de bolnavi”, isi aminteste Elena Udriste. “Veneau chiar daca, inca de pe peronul garii, li se spunea ca doctorul a murit, ca e arestat sau ca e un escroc, un balneolog marunt, fara prea multa stiinta de carte. Erau cazuri disperate, oameni cu metastaze, in ultima faza a bolii. Doctorul ar fi vrut sa fie lasat in pace, sa-si duca la bun sfarsit teoria pe care o incepuse. A ajuns la tratament, fortat fiind de oameni. Totul a inceput dupa prima lui carte publicata si un articol aparut in revista “Albina”. Un anume domn Vladulescu a venit la Calimanesti, spunand: “Nu se poate. Trebuie sa ma ajuti. Daca ai descoperit originea bolii, trebuie sa controlezi si efectul”. Acest Vladulescu avea polipoza vezicala. Suporta cumplite cauterizari lunare, dar fara nici un efect. Ezitand, cu inima cumva indoita, doctorul a inceput un tratament pe baza de rostopasca. Rezultatele au fost uimitoare si asta l-a convins. Era pe drumul cel bun.”
Cand vorbeste despre el, d-na Udriste ii spune si acum, cu infinita tandrete si respect: Doctorul. “Avea o personalitate teribila, covarsitoare. Ardea ca o valvataie incendiara. Adeseori, la sfarsitul mesei, nici nu mai stia ce mancase.” Gandul lui era mereu la descoperirea pe care o facuse – o teorie pe cat de simpla, pe atat de complicata. Cancerul e o boala nu a celulei, ci a informatiei continute in ea. Daca formele canceroase sunt declansate de o gena ancestrala naturala (cea a cresterii) scapata de sub control, tratamentul trebuia sa fie tot natural. Precaut si evitand generalizari pripite, constata ca la baza declansarii cancerului stateau stresul, proasta alimentatie, slabirea sistemului imunitar, poluarea si fumatul – asa-zisii “spini iritativi”. Orice tratament incepea cu o discutie de cel putin o ora. Bine individualizat, remediul avea la baza cunoasterea bolnavului. Ca sa controleze efectul, trebuia sa afle cauza – ce anume slabise sistemul imunitar. Nu era impotriva tratamentelor alopate, nici a citostaticelor, dar facea adevarate crize de revolta cand auzea de punctii. I se parea o crima sa risipesti in intreg organismul o gena canceroasa, aflata in primele faze ale bolii. Nu-si facea iluzii si, adeseori, spunea ca tratamentul e de drum lung, ca boala poate fi oricand reactivata, ca tratamentul trebuie urmat si reluat pentru foarte mult timp. Obligatorii erau schimbarea alimentatiei, a stilului de viata si, nu in ultimul rand, crearea unei atitudini pozitive. “Multe pornesc de la psihic”, zicea el. “Aceasta cumplita boala se invinge cu optimism si cu vointa de a trai.” Structura profund religioasa, doctorul stia prea bine puterea rugaciunii si a credintei, efectul meditatiei si al linistirii sufletesti. “Pana si aspirina trebuie luata crezand in efectul ei”, zicea el adesea. Era cu adevarat un terapeut crestin. “Bolile trupului pornesc de la suflet, spunea, de la nelinistea pacatului nespovedit, de la departarea de Hristos.” Intamplare sau nu, cele mai spectaculoase rezultate le-a obtinut cu oamenii simpli, din Moldova, oameni senini si cu frica de Dumnezeu.
Adeseori, doctorul se amuza, povestind cum Ilie Damian, un taran din Poduri – Moinesti, isi punea fisa tratamentului pe perete, in rama, langa icoana Maicii Domnului, iar cand mergea la prasit, isi tinea sticla cu decoct de rostopasca in pamant, sa nu o vada cumva soarele si caldura sa distrugatoare. Intr-un an, era sanatos si bun de munca. Metastazele hepatice (confirmate de biopsie) disparusera miraculos.
“Sa nu ne ingreunam si sa postim”
Aparent, tratamentul era complicat. Pe o foaie impartita in sase, erau trecute cele 10-15 ceaiuri in succesiunea lor: dimineata, pranz si seara; inainte si dupa masa. Ceaiuri de tot felul- de la tataneasa la coada-soricelului, de la rostopasca la galbenele. Urmau apoi medicamentele, si ele numeroase, spre revolta medicilor oncologi, care strigau: “Otraveste organismul cu medicamente”. Uitau sau voiau sa uite ca aceste medicamente erau in majoritatea lor extracte naturale: silimarin (armurariu), difebion (afine), anghirol, tarasin sau valeriana. La acestea adauga miopeptidul (extract din miocard de vitel), o miraculoasa contracarare a efectelor chimioterapiei; medicamente care sa regenereze celula hepatica, diamalinul (bazat pe vitamina A acida), polidinul sau formidabila coenzima Q10, pe care abia apucase sa o experimenteze. Deosebit de importanta era si dieta – sucul de morcovi, fructele, eliminarea carnii de porc, despre care zicea ca are unde cuantice lungi, toxice pentru organism. El insusi experimenta virtutile alimentatiei naturale, respectand indemnul Bisericii: “Sa nu ne ingreunam si sa postim”. Renuntase la fumat, dupa ce intr-o perioada ajunsese la 3-4 pachete de tigari pe zi. Nu mai manca deloc carne, iar legumele si le cultiva singur, in gradina. Manca o data pe zi si niciodata nu-i lipsea usturoiul la masa. Efectele energizante ale acestei diete erau formidabile. Imperativ, sfatuia si pe ceilalti sa faca la fel.
De fapt, tot secretul doctorului Udriste statea in individualizarea tratamentului. De regula, femeile cu cancer de san aveau probleme ginecologice: anexite, tulburari ovariene etc. Intai trata bolile adiacente si apoi incepea ofensiva anticanceroasa. Se indigna peste poate vazand ca un bolnav cu leucocitele scazute urma tratament cu citostatice. Intai ii trata anemia si apoi se ocupa de boala propriu-zisa.
Cele mai bune rezultate le-a avut in cancer de san sau pulmonar, in maladia Hodgkin. Nu se entuziasma si nici nu-si gasea merite deosebite atunci cand obtinea rezultate. “Eu nu vindec”, repeta el adesea. “Eu doar tin boala sub control. Numai Dumnezeu vindeca cu adevarat.” Desi a luptat toata viata sa i se recunoasca meritele stiintifice, in sinea lui nu avea nici urma de trufie sau (si mai grav) de resentiment. Era ortodox pana in ultima lui fibra si, citind scrierile Sfintilor Parinti, gasea confirmarea teoriei lui: daca energiile necreate ale lui Dumnezeu sunt informatie pura, cancerul este tulburarea acestei informatii, ispitirea ei. Remediul nu putea fi decat curatirea, apropierea de Dumnezeu si de natura. Mai mult chiar, era convins ca exista un tratament ortodox de reechilibrare matriceala. Nu intamplator, la prima consultatie ii intreba pe bolnavi: “Cand te-ai spovedit ultima data?”. Pe multi i-a intors la dreapta credinta, cu mult folos medical: cele mai spectaculoase vindecari le-a facut la cei credinciosi. Avea nevoie de conlucrare. Tratamentul sau era o combinatie de lupta personala, de pricepere medicala si de experiment. Urmarea fiecare detaliu al bolii. Nimic nu era lasat la voia intamplarii. Asa a descoperit ca vitamina C accelera cancerul pulmonar, ca multi bolnavi aveau mari probleme hepatice si hormonale. Visa o clinica de recuperare oncologica, un spatiu medical aflat undeva intr-o manastire, cat mai aproape de Dumnezeu, de rugaciune. Nimeni nu l-a luat cu adevarat in seama. Munca lui de-o viata e ingropata si acum intr-un dulap prafuit.
Speranta continua
Singurul om care ii poate continua tratamentul este sotia sa. Mai bine de 20 de ani i-a fost colaborator apropiat. Cunoaste toate retetele doctorului si micile secrete ale terapiei. Ca asistenta medicala, l-a ajutat mult si l-a inteles. S-a format langa el si acum incearca sa-i duca mai departe tratamentul, neputand sa-i refuze pe oamenii disperati care ii bat la poarta. A obtinut rezultate uimitoare, dovada numeroasele scrisori de multumire: Emilia Nicolae din Buzau, Scramnic Stana din Bucuresti, Hila Elena din Sibiu, Rodica Bulete din Focsani, Maria Burligoi din Onesti. Oameni carora medicii nu le mai dadeau de trait decat cateva saptamani sunt si astazi in viata, putand oricand confirma virtutile tratamentului Udriste.
In total, doctorul a vindecat 3000 de oameni – o cazuistica enorma. Vazand lumea asteptand disperata zile intregi la poarta casei, ofta a revolta si neputinta, zicand: “Doamne, e prea multa suferinta. Singur nu o pot dovedi. Ajuta-ma!”.
Ceea ce a facut dr. Udriste pentru oameni nu e istorie, cum s-ar crede. Multi din pacientii lui traiesc si pot da marturie si astazi. Stanescu Dumitru din Bucuresti, diagnosticat cu un cancer pulmonar in ultima faza, este si acum, dupa 17 ani, in viata.
Suferind de rectita radica radiata, Maria Tuclea din Lugoj a fost scoasa pe brate din spital, fara a i se mai da nici o sansa. Ca o ultima incercare, rudele au adus-o mai mult moarta decat vie la dr. Udriste. Acum se bucura de nepoti si se pregateste de pensionare.
Alexandra Kis din Bucuresti avea o tumora la gat cat oul de gaina. Dupa doar 3 luni de tratament, tumora a disparut pentru totdeauna. La fel de miraculos s-a vindecat Sandu Marin din Craiova. Avand o forma agresiva de cancer osos, dr. Udriste l-a avertizat ca tratamentul trebuie sa dureze cel putin doi ani. Dupa doar cateva luni, s-a prezentat la spital, unde chirurgul ortoped il programase pentru operatie la sold. Nu a mai fost cazul. Privind rezultatul analizelor, chirurgul a ramas uluit, zicand: “Ce ai facut Sandule? Nu mai trebuie operatie. Osul e complet refacut”.
“Draga mea, daca ai sti cat sunt de aproape…”
Trecute atent si meticulos in fise si dosare, toate cele 3000 de cazuri pot da oricand marturie despre inegalabilul tratament Udriste. Cifrele sau descrierea monoton incifrata a bolilor poate ca nu spun mare lucru unui nespecialist. Cu adevarat graitoare este recunostinta celor vindecati de doctor. Sandu Constantin – un tanar bolnav de Hodgkin – vine an de an la mormantul doctorului cu o floare. Plange si mangaie crucea, convins ca fara tratamentul Udriste, astazi n-ar mai fi fost in viata.
Cu acelasi preaplin de multumire, Vasile Deac din Cugir vine la cimitir, de Sfanta Treime, impreuna cu sotia si cei doi copii. Varsa o lacrima de recunostinta, vorbind despre doctor ca despre binefacatorul intregii familii. Fara dr. Udriste n-ar mai fi cunoscut niciodata bucuria de a fi impreuna.
Sotia doctorului Udriste, Elena Udriste, impresionata de disperarea bolnavilor, a continuat sa ofere, la randul ei, sfaturile terapeutice ale doctorului, initiata fiind chiar de acesta, in ani si ani de truda in echipa.
Desi a refuzat pe multi, d-na Elena a mai adaugat cateva cazuri la lunga lista de vindecari ale doctorului. Cel mai impresionant a fost cel al unei tinere de 27 de ani, diagnosticata cu Non Hodgkin, cu multiple metastaze pulmonare si hepatice. A ajutat-o Dumnezeu, dar si “Formula As”, cata vreme tanara a trecut pe langa un chiosc de ziare si, cumparand revista, a gasit acolo articolul dedicat doctorului Udriste. Asta i-a dat curaj si speranta. A venit la Valcea, a urmat cu mult sarg tratamentul si acum isi creste fetita, cu bucuria celui ce pare a se fi nascut a doua oara.
Atat cat poate, Elena Udriste urmeaza calea sotului ei, dar isi da seama ca e prea putin. In ultimii ani, doctorul avusese o revelatie. Pomenea despre “fiola anticancer”, repetand de mai multe ori: “Draga mea, daca ai sti cat este de simplu, cat sunt de aproape…”. Doamna Elena Udriste e convinsa ca secretul acestei “fiole” se ascunde in imensa lui arhiva. Se ofera sa o puna, fara nici o pretentie materiala, la dispozitia unui centru de cercetari oncologice, a unor specialisti. Singura nu poate face mare lucru. “Am firul rosu, drumul de urmat, dar nu am fundamentul stiintific”, ne spunea ea cu amaraciune, neintelegand tacerea si lipsa de reactie a celor care au cunoscut, intr-un fel sau altul, cartile lui Octavian Udriste. In urma primului articol aparut in “Formula As”, a contactat-o cineva din Italia, de la un mare institut oncologic. Entuziasmata, persoana respectiva a facut o multime de promisiuni, dar de atunci nu a mai dat nici un semn de viata. E dureros sa vezi cum, si dupa moarte, opera doctorului e in continuare marginalizata, privita ca o fantezie neserioasa, o ratacire stiintifica. Chiar daca va fi fost inca departe de adevarata tratare a cancerului, arhiva lui trebuie sa contina secrete importante – posibile capete de drum pentru cercetari ulterioare. Miza e uriasa. Nu e vorba de reabilitarea memoriei unui om profund nedreptatit de colegi si de intamplarile vietii. E vorba de ceva mult mai important – de recastigarea sperantei.
Invitat la cateva congrese internationale, dr. Udriste ar fi putut ramane in strainatate, unde i se ofereau laboratoare si fonduri impresionante pentru a-si implini ideile. A preferat sa ramana in tara, dominat de sentimente greu de inteles pana si de cei mai infocati romani. Voia cu toata ardoarea sa-si vada implinita teoria si, in acelasi timp, nu accepta ca aceasta posibila descoperire sa nu apartina intru totul compatriotilor sai.
Trebuie sa-l fi durut enorm vestea ca microbiologii americani Harold R. Varmus si Michael Bishop au luat in 1989 premiul Nobel, confirmand in laborator ceea ce el descoperise teoretic cu 14 ani inainte: gena ancestrala a cancerului. Va gasi puterea sa-si continue cercetarile si sa se imbarbateze, zicand: “Am studiat pentru om si nu pentru premii”. Sase ani mai tarziu, dr. Octavian Udriste se va stinge din viata precum a trait – dispretuit de confrati pentru indrazneala de a propune medicinii o alta cale: sinteza dintre terapie si religie, dintre vindecarea trupeasca si cea sufleteasca. Se va stinge, iertand pe toata lumea si smerindu-se ca un ascet: “Am fost un suspin al nimicului”. In noaptea mortii, desi parea perfect sanatos, s-a sculat, s-a ras, s-a imbracat cu hainele cele bune, dupa care s-a asezat pe marginea patului asteptand. In treacat fie spus, doctorul avea o superstitie: era convins ca toate intamplarile faste din viata lui i s-au petrecut intr-o zi de marti, 13. Spre dimineata va muri, cugetand cu voce tare ca “Moartea e ca inserarea”. Era o zi de marti, 13. Chiar de Sfanta Treime, sarbatoarea cea mai draga lui.
Articol de Sorin Preda

Alchimia celor 5 emotii

Alchimia celor cinci emotii

Mania provoaca o contractie a energiei qi care afecteaza tendoanele (stres) si ficatul.

Tristetea si remuscarile provoaca o pierderede energie qi si o oboseala cronica. Ca urmare, functionarea plamanilor este afectata.

Anxietatea si frica pricinuiesc o coborare a energiei qi care dauneaza rinichilor.

Melancolia determina o stagnare a energiei qi care blocheaza functioanrea libera a splinei si stomacului.

Invidia pricinuieste o constrictie apropiata de manie si duce la boli de tendoane si ficat.

Ranchiuna blocheaza manifestarea energiei qi in regiunea inimii.

Bucuria nerabdatoare si isteria excita inima atat de mult incat o subrezesc.

Esenta lui Dao: a sedea si a uita
Daoistii considera ca dorinta este izvorul tuturor afectiunilor (setea de a poseda, de a vedea, de a resimti). Laozi spunea: "Cand lacomia nu apare, se instaleaza starea de tihna totala". Iar Confucius spunea: "Cand dorintele se imputineaza, calea Cerului esste deschisa".
Din punctul de vedere al daoistilor, gandurile mondene genereaza impuritatea constiintei, pierderea starii originale. Limbajul tacerii este formula secreta a alchimiei.
Potrivit daoistilor, constiinta se subrezeste daca urmama fara deosebire calea atasamentului de obiectele de dorit. Modalitatea de a pastra constiinta consta din a nu o folosi in ganduri conflictuale permanente si a o lasa in starea ei bruta pura si naturala.
Cele 6 obstacole in calea implinirii concentrarii si tihnei sunt: ochii, urechile, nasul, limba, corpul si intelectul.
Tratatul Nei jing de medicina traditionala chineza descrie modul precis de actiune a emotiilor conflictuale si a comportamentelor aberante asupra principalelor organe ale corpului:
"Nelinistea si supararea, gandurile si grijile dauneaza inimii; faptul de a-si tine corpul in frig si de a bea bauturi reci dauneaza plamanilor; ura si mania, opunandu-se fluxului normal al energiei qi, o fac sa urce si dauneaza ficatului; faptul de a manca si a bea fara masura, stresul si oboseala dauneaza splinei; faptul de a trai vreme indelungata in locuri umede, de a se epuiza fizic, de a face prea des baie dauneaza rinichilor.
Terapeutii daoisti considera ca nu exista nimic mai potrivit pentru "hranirea inimii" decat restrangerea dorintelor si calmarea suvoiului continuu de ganduri. Multitudinea dorintelor nu poate decat sa provoace o sporire a frustrarilor si grijilor.
Crizele cardiace sunt declansate de o emotie necontrolabila, de bucurie sau de spaima.
Canon daoist
Nu nutri ura fata de ceilalti, nici fata de tine insuti. Cauta calitatile celorlalti si pe ale tale si imbunatateste-le. Nu te bucura de necazurile celorlalti. Priveste sanatatea lor si bucuria lor ca pe roadele lucrului tau interior si idealul bunastarii universului. Nu fii dependent! Asuma-ti responsabilitatile si dezvolta-ti forta si maturitatea. Nu te lupta pentru glorie si bogatie! Multumeste-te cu o viata simpla si completa.
Gerard Edde - Calea lui Dao

Articole medicale socante

Din ce in ce mai mult,mi se confirma o credinta. Mintea ne poate fi fi un prieten de nadejde,sau cel mai mare dusman.
Pâna nu de mult, am crezut cu totii ca microbii cauzeaza boli infectioase. Aceasta conceptie parea corecta având în vedere faptul ca microbii sunt prezenti în toate infectiile. În realitate, nu este adevarat.
Teoria bolilor în citate.
"Pâna nu de mult, am crezut cu totii ca microbii cauzeaza boli infectioase. Aceasta conceptie parea corecta având în vedere faptul ca microbii sunt prezenti în toate infectiile. În realitate, nu este adevarat. Intregul sistem imun este o "fata morgana" construit pe ipoteze! In cazul bolilor preventibile uitam sau trecem cu vederea prima faza as bolii, faza de conflict activ. Surprinzator este ca abea dupa aceasta prima faza de conflict activ microbii devin activi! In realitate ei sunt activati si directionati de creer. (vezi A.Bechamp - microzimele) . Microbii nu sunt inamicii nostrii ; ei ne ajuta si actioneaza la comanda organismului nostru. Fiind "comandati" de catre creer, ei ajuta la eliminarea tumorilor, la eliminarea tesuturilor bolnave sau necrozate. Ei sunt slujitorii nostrii credinciosi, muncitorii ospeti ai nostrii. Conceptul sistemului imun, al acelei armate care lupta împotriva microbilor, este pur si simplu gresit!!"
Extras dintr-un interviu cu Dr. Ryke Geerd Hamer, creatorul "Noii medicini germanice"
"A sosti vremea sa dam uitarii ideea ca germenii "sar" asupra oamenilor si le cauzeaza boli!"
Emanuel Cheraskin M.D.
"Microbii, cum ar fi fungiile bacteriile si virusurile, sunt activi numai an faza de vindecare a bolii, iar maniera în care acestia actioneaza este în deplina concordanta cu logica evolutiei. Bacteria tuberculara, de exemplu, populeaza numai tesuturile controlate "old-brain". Functia lor în faza reparatorie este sa decompenseze tumorile care au devenit inutile cum ar fi cele de plamani, colon, rinichi prostata, uter de glanda mamara, melanoam si mezothelioma. Bacteria tuberculara este esentiala în procesul de "stopare" a proliferarii celulelor "inutile", care prolifereaza, dintr-un motiv biologic oarecare, în timpul fazei de conflict activ al bolii. Daca aceste bacterii nu sunt prezente, ca urmare a vaccinarilor, abuzului de antibiotice sau chemoterapiei, tuomrile nu pot fi dezintegrate!
În timp ce bacteriile stopeaza si distrug tumorile celulare care nu mai sunt necesare, virusurile par a fi implicate in procesul de vindecare al tesuturilor controlate de cortexul cerebral (de ex. bronhiile, membrana naszala, stomacul, bila si epiderma). Hepatita, pneumonia, herpesul, gripa siinfectia stomacala indica faptul ca un proces "virulent" de vindecare se afla în plina desfasurare. În ceea ce privesc virusurile, Dr Hamer prefera sa vorbeasca despre "virusuri ipotetici", deoarece însasi existenta virusurilor este pusa sub semnul întrebarii. Dilema în care se afla medicina alopata este aceea ca nu recunoaste tiparul "în doua etape" al oricarei boli, si mai exact faptul ca prima faza, cea de conflict activ este complect trecuta cu vederea. Medicina alopata este atat de obsedant fixata asupra simptomelor (care apar de-abea în etapa a doua a bolii) încât nu da nici o atentie primei etape, ba chiar o ignora total. Având în vedere ca microbii sunt activi numai în a doua etapa, cea de vindecare (în care apar simptomele deranjante, care sunt de fapt reactia fireasca a corpului la boala) si mai ales având în vedere faptul ca activitatea acestora este îndeobste legata de reactii precum febra, transpiratie abundenta, dureri, frisoane, etc. microbii sunt considerati a fi daunatori si provocatori de boala. Adevarul este însa tocmai invers, si anume ca nu ei creaza boala. Pur si simplu este organismul nostru cel care dau ordin microbilor sa intervina in solutionarea problemei. Microbii desigu ca pot fi transmisi de la o persoana la alta, dar ei ramân în "adormire" pâna când persoana respectiva este ea însasi în faza de vindecare a unei boli de acelasi tip."
Din "Dr. Hamer's Medical Paradigm" by Caroline Markolin, Ph.D.
"La fel ca si Bechamp si Rife înaintea lui, Gaston Maessens a stabilit fara urma de îndoiala ca germenii nu sunt cauzatorii bolii, ci dimpotriva, sunt provocati de catre aceasta".
Citat din "The Amaizing Wonders of Gaston Naessens" de Steven R. Elswick.
"Rife a demonstrat ca în cazul în care intervin modificari de mediu sau nutritie, bacterii benigne cum ar fi bacilus colon se pot transforma în bacterii "patogene". Rife a observat de asemenea ca bacilus coli se poate modifica în timp în agenti bacterieni asociati cu tifosul, proces care poate fi si reversibil. Rife sustinea ca ..."în realitate, nu bacteria este cea care produce boala, ci dezechilibrul la nivelul metabolismului celular. Daca metabolismul corpului uman este într-un echilibru perfect, bolile nu apar." Aceste afirmatii sunt confirmate si de cercetarile mai vechi ale lui Alexis Carrel, efectuate la Institutul Rockefeller, prin care a fost posibila controlarea ratei de îmbolnavire si mortalitatii provocate infectios în cadrul experimentelor efectuate pe soareci. Într-o dieta alimentara standard, rata de mortalitate era de 52%. Prin efectuarea anumitor îmbunatatiri ale dietei, s-a obtinut o scadere a mortalitatii de pâna la 32&, apoi 14% si în final de pâna la 0.45%!"
Dr. Raymond Obomsawin
"Protagonistii si practicienii medicinei scolastice au nevoie de paralizarea, prostirea si teama destructiva indusa de fantoma virusurilor ca baza centrala pentru desfasurarea activitatii lor profesionale:
- în primul rând pentru a aduce prejudicii cât mai multor oameni prin vaccinari, cu scopul de a-si crea o clientela cu afectiuni cronice (deci permanent rentabile);
- în al doilea rând pentru a nu fi nevoiti sa admita adevarul ca medicina alopata a esuat total în încercarea de a terpia afectiunile cronice si , în acelasi timp, a facut mai multe victime decât toate razboaiele luate la un loc. Fiecare practician al medicinei alopate este constient de aceste fapte, dar din pacate doar foarte putini îndraznesc sa discute aceasta tema. De altminteri nici nu este de mirare ca dintre toate categoriile profesionale, cea a medicilor se afla pe primul loc în topul sinuciderilor. Medicina scolastica este cel mai important sâlp de sprijin al formelor dicatoriale de guvernare (daca ar fi aici sa amintim doar de experimentele naziste din lagarele de concentrare sau profitabilele afaceri facute de Rockefeller si Carnagie cu concernul german Faber înainte, în timpul dar si dupa cel de-al doilea razboi monial). Astfel poate se si explica cum de medicinei scolastice îi este permis aproape orice si nu este practic niciodata supusa unui control. Daca nu vom reusi sa scapam de aceasta medicina alopata, va reusi ea sa ne extermine pe toti."
Dintr-un interviu cu Stefan Lanka asupra gripei aviare - 27.10.2005

"În conditii favorabile, bacteriile îsi pot dizola membrana si se pot transforma în "forme celulare membrano-deficitare " amorfe, mici puternic pleomorfice. Si tot în conditii favorabile microplasma se poate capata proportii gigantice ("large bodies" asemanatoare ca forma fungiilor sau sporilor. Este esential sa cunosti aceste lucruri si sa recunosti astfel de forme neobisnuite si greu de detectat în tesuturile microscopice deoarece, dupa experienta mea, aceasta forma microplasmala este forma pe care o iau microbii de cancer în interiorul corpului în cazul afectiunilor umane. Datorita formei sale mici, microbacteria constituie o punte între bacterie (mare) si virus (mic). Microbiologii îndragesc separarea acestora în virusuri, bacterii, microplasma si fungii, ca unitati distincte. În fapt, este vorba de o interactiune între aceste forme. Este binecunoscut faptul ca bacteriile pot fi infectate de virusuri. Oricum, oamenii de stiinta se pare ca nu pot întelege cum un microb se poate metamorfoza în ceva asemanator unui virus, unei microplasme sau unui fungi."
Citat din "Bacteria: The Ultimate Cause of Cancer?" By Alan Cantwell 2003
"Bacteriile nu ataca organismele sanatoase, dar marea majoritate a medicilor isi fac probleme din cauza bacteriilor. Eu nu tratez bacterii, eu tratez organisme.""
H. H. Robertson, D.V.M.
"Teoria microbiana a bolii este o nutiune incredibil de stupida! E ca si cum ai spune ca pompierii creaza incendiul! Nu se mira nimeni de ce oare medicii nu sunt în stare sa "captureze" chestiile astea? În peste 30 de ani de practica clinica nu am întâlnit înca nici un caz de hepatita infectioasa care sa se fi transmis la un alt membru al familiei din care face parte bolnavul si credeti-maca într-adevar am cautat peste tot un astfel de caz. Iar daca cumva am sa descopar un astfel de caz, voi cauta imediat sursa otricii sau toxinei, si nicidecum un germen sau un virus. Propaganda bolilor infectioase provocate de germeni este foarte eficace, caci astfel se tine sub control peste 85% di populatia educata."
Dr. Daniel H. Duffy Sr DC Geneva, Ohio.
"Singura terapie a bolilor degenerative care a confirmat este cea cu vitamine, minerale sau alimente esentiale. Nici o medicamentatie NU a vindecat nici macar o singura boala degenerativa. Faptul ca antibioticele distrug bacteriile din organism nu înseamna ca bacteriile sunt CAUZA bolii si nici ca antibioticele suntcel mai bun mod de a terapia o afectiune. Klenner (MD) a demonstrat prin anii cinzeci prin studii efectuate în spitale (Southern Medical Journal) ca vitamina C administrata intravenos în supradoze distruge absolut orice focar de infectie (inclusiv tetanusul trismus) fara a provoca nici un fel de efecte secundare. Ceea ce a fost tratat prin administrarea de antibiotice este....
SIMPTOMUL si nicidecum boala însasi. A spune ca bacteriile cauzeaza boala este ca si cum ai spune ca pompieriii cauzeaza incendiul numai în baza faptului ca la locul incendiului se afla..... pompierii. Bacteriile sunte EFECTUL si nicidecum CAUZA unei boli!!
Dr. Daniel H. Duffy Sr DC Geneva, Ohio.

"Medicamentele moderne si vaccinurile s-au dovedit a fi o gluma proasta în mentinerea sau recuperarea sanatatii. Medicamentele au produs numai sperante desarte. Sapunul si apa, Slava Domnului, sunt , oricum, mult mai adecvate pentru mentinerea sanatatii. Suntem deja în stare sa întelegem destul de bine cum functioneaza sistemu imun si cum cu ajutorul unei nutritii adecvate, putem obtine un nivel de sanatate optimal, atât ca adulti cît si pentru copii, doar cu ajutorul celulelor noastre albe si al imunoglobulinei. "
Dr. Lendon Smith, M.D.
"Virusurile si bacteriile nu sunt singura cauza a unei boli infectioase, ci sunt cu totul altceva."
Rene Dubois, Professor of Microbiology.
"Daca as putea sa-mi mai traiesc înca o data viata, mi-asi darui-o demonstrarii faptului ca germenii cauta doar habitatul lor normal, tesuturile bolnave, si nicidecum nu provoaca o boala. Ei se straduie si apar acolo unde este deja un tesut bolnav, doar pentru ca acesta le ofera un "mediu" prielnic lor."
R. Virchown (reputat reprezentant al teoriei germenilor, fiind chiar considerat parintele acesteia).
Si aici v-asi ruga sa mentionati pe lânga curajul unei astfel de afirmatii, si regretul si adânca tristete a unui om care si-a irosit viata, si de acest lucru este constient, cautând ceva ce nu exista.
"Ideea bolilor contagioase are la baza teoria germenilor ca si cauza a bolilor, si anume ca bacterii si virusuri specifice provoaca boli specifice. Aceasta teorie a fost în mod repetat demonstrata ca fiind stiintific incorecta, lucru care a fost admis în final de catre însusi Pasteur. Oricum însa, este dificil astazi sa anulezi aceasta conceptie deoarece, pe de o parte aproape toate mintile au fost "infectate" de aceasta teorie iar pe de alta parte exista o uriasa opozitie din parte industriei de "mentinere a sanatatii" (citeste concernele farmaceutice) care au un interes fundamental (citeste finaciar) în existenta bolilor, suferintelor si conceptiilor eronate despre boala. În esenta populatia crede ceea ce doreste corpul medical. Aceste teorii false mentin dependenta de medicamente, de spitale si de medicii practicieni, si nu este de mirare ca tocmai ei sunt singurii care sustin si ne învata ca starea de sanatate poate fi recuperata prin administrarea de medicamente "otravitoare" . Daca germenii joaca vreun rol în boli, acesta nu este în nici un caz un rol principal, ci doar unul secundar în comparatie cu adevaratele cauze ale unei boli."
A. Baker M.A.
"Îi acuz pe medici ca au încurajat cu buna stiinta superstitiile si excrocheriile din teoria bolilor provocate de germeni. Nu contest existenta unei cantitati infime de microorganisme, dar acestea sunt rezultatul si nicidecum cauza bolii. Ele sunt "hienele", adica mâncatorii de cadavre, iar sarcina lor legitima este de a curata locul, de a asigura "canalizarea" organismului. Microorganismele sunt ajutoare benefice si importante pentru corpul nostru."
Dr Alexander Ross, FRS, FCPS, Professor of Hygiene and Sanitation.
"Bolile, factori patogeni sunt peste tot în jurul nostru, dar nu devin activi decât atunci când casesc terenul fertil pentru aceasta."
Claude Bernard.
"Ca si medic practician cu o experienta de cincizeci de ani, am ajuns la trei concluzii în privinta aparitiei unei boli precum si pentru eliminarea ei. Prima concluzie este ca bolile nu sunt cauzate de germeni. Mai degraba cred ca o boala este provocata de o toxemie care afecteaza nivelul celular, pregatind astfel terenul prielnic multiplicarii germenilor. A doua concluzie este ca folosirea medicamentelor este daunatoare în aproape toate cazurile. Medicamentele cauzeaza deseori efecte secundare secere si nu de putine ori duc chiar la crearea de noi boli. Singurul beneficiu, daca-l putem numi asa, este ca pacientul se va simti, pentru o scuta perioada de timp, mai bine, dar aceasta doar datorita faptului ca au fost atenuate nuste simptome, si nicidecum pentru ca a fost eradicata o boala. Cantitatea de medicamente de pe piata creste anual în proportie geometrica. Sunt în prezent atât de multe, încât rareori se paoate întâlni un medica care sa cunoasca toate aceste medicamente împreuna cu efectele lor secundare si pericolele pe care le pot aduce pacientului. Cea de a treia concluzie la care am ajuns este ca bolile pot fi vindecate printr-o nutritie corecta. Aceasta afirmatie poate parea simplista, dar este întrutotul adevarata. Si nu aduce desigur nici un beneficiu financiar concernelor farmaceutice. Concluziile mele se bazeaza pe rezultatele experientelor si observatiilor facute de-a lungul acestor cincizeci de ani, precum si a numarului de pacienti pe cre am reusit sa-l tratez cu succes. Ocazional am apelat la medicamentatie chimica doar în cazuri de urgenta, dar astfel de situatii au fost foarte rare. În rest am recomandat întotdeauna pacientilor mei antidoturi pe care Natura ni le-a pus la dispozitie."
Henry Bieler, M.D. "Food is your best Medicine" 1965
"Bolile sunt crize de purificare, de dezintoxicare" .
Hippocrate. Stiti Dumneavoastra care. Acela cu juramântul.
"Aceste microorganisme se hranesc cu paterialul toxic(otravitor) pe care îl gasesc în orghanismul bolnav, pregatindu-l pentru eliminare. Aceste minuscule organisme sunt derivate din alte organisme si mai mici denumite microzime. Aceste microzime sunt prezente în tesuturile si sângele tuturor organismelor vii unde ramân "în adormire" si inofensive. În momentul în care sanatatea organismului este afectata de un material daunator, are loc o transformare a acestor microzime. Ele se transforma în bacterii sau virusuri care se pun de îndata pe lucru si încep munca de eliminare a acestui material daunator. Dupa care, în momentul în care misiunea a fost îndeplinita, respectivii "sanitari" revin automat la starea anterioara, de microzime."
Antoine Bechamp. Si pe acesta îl stiti Dumneavoastra. Este cel de la care a plagiat Pasteur fara rusine.
"Exista o singura cauza care provoaca bolile, si anume toxemia, mare parte a ei provocata în organism de catre conditii necorespunzatoare de viata si de o eliminare deficitara a toxinelor din organism".
Sir A. Lane. Afirmatie facuta cu 80 de ani în urma!
"Teoria germenilor provine de la Louis Pasteur, un chimist, despre care s-a dovedit ca a plagiat de la Profesorul Antoine Bechamp (care datorita faptului ca a fost "furat" de catre Pasteur, a fost sters din cartile de istorie) un geniu contemporan cu Pateur care a descoperit adevarata cauza a bolilor. Însusi Pateur pe patul de moarte a recunoscut ca "Germenii nu sunt nimic, totul este terenul fertil lor." Este o tragedie pentru omul de pe strada faptul ca teoria lui Pasteur a devenit o "dogma". Dar în acelasi timp este o mana cereasca si o mina de aur pentru concernelefarmaceut ice si pentru breasla medicilor, care de atunci se ocupa permanent de îndoctrinarea si prostirea omului simplu. Pentru ca o persoana sa creada ca o boala apare pur si simplu doar pentru ca un organism este "vizitat" de câtiva germeni sau virusuri calatori si pentru a accepta ca într-un astfel de caz sa te lasi otravit cu tot felul de medicamente sintetizate chimic (în realitate otravuri), este nevoie de o mare doza de naivitate si superstitie. "
Dr. D. Phillips
"Am tratat cu ajutorul igienei naturale timp de peste 16 ani o multime de pacienti bolnavi de tot felul de forme de tifos, febra tifoida, pneumonie, variola si dezinterie, si nu am pierdut nici macar un singur pacient. Acelasi lucru este valabil pentru scarlatina si alte forme de febra. Si nu am recomandat niciodata medicamente. "
Dr. Trall, 1860
articol preluat de pe Netlog

duminică, 28 noiembrie 2010

sanatate,articole interesante

vizitati sitte http://www.benessere.ro/Sanatate.html

Medicamente si alimente combinatii de evitat

Ai grija si ce mananci, daca vrei sa fii sigura ca pastilele pe care le iei isi fac efectul. Alimentatia nepotrivita poate deveni mortala!
Atunci cand ti se prescrie o reteta, de obicei, medicul iti recomanda, pe langa doza si orele la care trebuie sa iei medicamentul, si cum sa-l pozitionezi in functie de mese. E foarte important sa respecti cu strictete instructiunile primite, din motive despre care vei citi in continuare. Medicamentele sunt substante chimice care interactioneaza cu toate celelalte elemente pe care le intalnesc in drumul lor, din momentul in care au fost ingerate, pana cand ajung in tubul digestiv si apoi se asimileaza, iar o parte din ele se elimina. Pentru ca tratamentul sa-si atinga scopul, e bine ca medicamentul sa nu se amestece cu altceva. Intr-o prima faza, orice pastila intra in contact cu apa cu care este ingerata. Viteza cu care ea se dizolva depinde de cantitatea de apa cu care o bem. Masura optima recomandata de specialisti este de 200-250 de mililitri de apa, adica aproximativ un pahar obisnuit. De regula, medicamentele se absorb mai bine pe stomacul gol, de aceea se recomanda sa se ia inainte de masa. In cazul in care substantele continute irita mucoasa gastrica, medicul iti va recomanda sa le iei dupa ce mananci. Meniul nu e insa intamplator.
Fii cu bagare de seama
Citeste intotdeauna intreg prospectul medicamentelor inainte de administrare si respecta-l intocmai.
Sucul de grepfrut nu e remediu universal
In mod normal, acest suc are nenumara te efecte pozitive asupra organismului. Dar atunci cand esti in situatia de a lua substante chimice, mai mult strica decat ajuta. Sucul de grepfrut scade activitatea enzimelor con- tinute in multe dintre medicamente, fapt care le creste efectul, dar si riscul de reactii adverse toxice. Substantele aflate in aceasta categorie sunt cele pentru afectiunile cardiace, antialergicele (terfenadina), anxioliticele (benzodiazepinele). Aceleasi efecte apar si in cazul medicamentelor prescrise pentru disfunctia erectila, refluxul gastro-esofagian, convulsii, tulburari ale somnului si chiar SIDA. Dupa doua ore de la administrarea tratamentului, poti sa bei linistita sucul – nu mai are aceleasi efecte.
Nu uita de paharul de apa
Apa care se bea odata cu medicamentele ajuta la dezagregarea si dizolvarea lor.
Cand ajuta cafeaua si cand nu
Cafeaua stimuleaza secretia gastrica, motiv pentru care reduce eficacitatea medicamentelor antiulceroase. Cafeina are efect bronhodilatator, ceea ce la prima vedere poate parea de bun augur pentru asimilarea medicamentelor antiastmatice. Insa, daca astmaticul cronic este in tratament uzual cu doze mari de aminofilina, cafeaua poate sa devina daunatoare, pentru ca potenteaza hiperexcitabilitatea sistemului nervos central.
Medicamente si alimente combinatii de evitat
Tot cafeaua are si efect diuretic, fapt care poate creste actiunea medicamentelor diuretice.
Cine ataca antidepresivele
Alimentele bogate in substanta numita tiramina: banane, branzeturi fermentate, bere, ciocolata, cafea, ficat de pui, iaurt, peste afumat, struguri, vin rosu – pot declansa sindromul numit „cheese
efect”, care se manifesta printr-o criza hipertensiva cu cefalee, palpitatii, greata si voma, chiar accidente vasculare cerebrale. Cresterea tensiunii arteriale poate atinge valori mortale daca se consuma avocado, varza murata, branza veche sau pepperoni.
Cine strica anticoagularea
Pentru cineva care ia medicamente anticoagulante, este foarte important sa nu obtina efectul invers. Aceasta se poate intampla foarte usor daca se consuma alimente aparent „nevinovate”, cum ar fi cele care contin vitamina K: salata verde, varza de Bruxelles, spanacul, conopida, broccoli, soia, mazarea, galbenusul de ou, ficatul, ceaiul negru, cerealele si usturoiul.
Nu lua antibioticele cu lapte
Toata lumea stie ca antibioticele irita stomacul, motiv pentru care se recomanda consumul de lapte si iaurt pentru protectie. Insa ionii de calciu care se gasesc in toate produsele lactate inactiveaza, spre exemplu, tocmai tetraciclinele de care ai mare nevoie! Principiul activ din antibioticul sau antimicoticul care trebuia sa ajunga la organul bolnav nu se mai dizolva - pe scurt, e ca si cum ai luat pastile degeaba. Pentru a remedia aceste neplaceri, e de ajuns sa iei antibioticele inainte de masa, iar lactatele mai tarziu, la o distanta de doua-trei ore. De asemenea, un efect inhibitor asupra antibioticelor il are alcoolul. Sa zicem ca te doare foarte tare maseaua si crezi ca un pahar de coniac te va face sa nu mai ai nevoie si de analgezic pe langa antibioticul prescris de medic. Te inseli amarnic. Alcoolul va face ca antibioticul sa nu mai aiba efect si nici nu e sigur ca e suficient ca sa uiti de durere...


Autor: Aneta Voinea

Relatia cu mama

Cum te influenteaza relatia cu mama ta

Cea mai apropiata fiinta, dar si cea mai problematica. N-ai cum sa faci abstractie de ea, pentru ca traieste in tine.
O stii dintotdeauna. Ai ei sunt ochii care te-au privit cu dragoste prima data, ale ei bratele in care te-ai simtit cu adevarat in siguranta. Ea este cea care te-a tinut aproape toata copilaria – atat de aproape, ca lumea ta era conceputa numai de ea. N-ai cum sa scapi nemarcata de acele momente in care tu erai complet dependenta de ea, iar ea avea asupra ta un control absolut. Acestea sunt momente idilice, dupa care suspina sufletele noastre toata viata. Copilul – sa se intoarca la acea relaxare si protectie absoluta de la sanul mamei (sau chiar in pantecul ei, daca s-ar putea). Mama – sa dispuna pentru totdeauna de acea fiinta careia ii daruieste totul, dar ii si pretinde totul. Oricum ar fi fost, persoana ei te influenteaza atat de mult, incat nu ai cum sa faci abstractie de ea! Fie iti dai seama, in timp, ca ai ajuns copia ei fidela, fie te dezvolti total diferit. Dar asta numai ca reactie la ceea ce nu vrei sa fii – pentru ca te-a marcat prea mult.
Mama - diva
Stii fotografiile din reviste de moda cu mamici foarte sexy, care apar si cu bebe, pe post de accesoriu? Cum sa nu stii, iti amintesc atat de mult de mama ta! Oriunde mergea, era mereu in centrul atentiei. Toate capetele se intorceau cand aparea ea. Frumoasa, eleganta, mereu ca scoasa din cutie. Tu? Ceva menit sa o scoata si mai mult in evidenta pe ea. Partea buna este ca ti-a acordat o anumita libertate inca din copilarie, preocupata cum era mai ales de ea insasi. Partea proasta este ca, la un moment dat, a simtit ca deveniti rivale. Pe masura ce pe fata ei semnele timpului incepeau sa-si arate coltii, tu de-abia ce in floreai. Se poate ca tu sa ai o reactie de respingere fata de tot arsenalul cu care ea se facea frumoasa. Practic, asta te priva pe tine de grija si atentia ei. Poti sa devii prietena cu ea daca o faci sa vada si alte laturi ale vietii, care ei i-au scapat pana atunci – cum ar fi cea spirituala. E posibil ca pentru tine aceea sa fi devenit foarte interesanta, din moment ce ai avut atat de multa libertate si atat de multa aversiune fata de latura mondena care o fascina pe ea.
Mama adevarata
Daca trebuie sa aleaga intre ea si tine, nici nu clipeste: te alege pe tine. Partea buna e ca ai, din partea ei, sustinere totala, indiferent ce hotarasti in viata ta. Pentru ea, din clipa in care te-ai nascut, nu mai existi decat tu. Cu atat mai mult daca esti singurul ei copil. Partea proasta este ca, daca incerci sa te separi de ea, o lasi fara scop in viata. E ca si cum ai comite o crima – pentru ca ea traieste prin tine. Se poate ca tu sa fii OK cu stilul ei; la urma urmei, tu ai numai de castigat. Daca, insa, simti ca te sufoca, va trebui sa o faci sa inteleaga ca momentul taierii cordonului ombilical a trecut demult si e timpul sa-si gaseasca si alte preocupari in afara de tine. Un alt avantaj al acestui tip de mama este ca se poarta la fel si cu copiii tai. Cine nu si-ar dori sa aiba o bunica asa de buna?
Mama spartana
Copilul se saruta numai in somn - iti suna cunoscut? Te lauda numai daca era cineva de fata, dar pe tine nu te convingea, pentru ca stiai ca adevarata ei atitudine fata de tine e foarte critica. Orice faci, nu-i bine! Aceasta este axioma vietii tale. Si descoperi tarziu, cand, practic, nu mai conteaza, ca de fapt ea era foarte mandra de tine. Oare de ce era asa? Perfectionismul ei exagerat se referea la propria ei persoana, dar se oglindea in tine, pentru ca era mai usor pentru ea sa te vada pe tine decat pe ea insasi. Partea proasta este ca te-a cam pierdut. Daca nu poti sa intelegi motivatiile ei, nu poti s-o ierti niciodata. Daca reusesti, atunci s-ar putea sa fiti bune prietene, pentru ca, pe masura ce inainteaza in varsta isi da seama si se simte vinovata, vrea sa se recompenseze fata de tine. Partea buna a intregii situatii este ca, dincolo de stresul la care te-a supus, te-a facut sa intelegi un lucru: ca trebuie sa fii cea mai buna!
Mama - stie-tot
Closca. Acaparatoarea. Cea care, cand te intreba cineva ceva, raspundea in locul tau. Care nu putea
Cum te influenteaza relatia cu mama ta
sa creada ca ai putea sa faci singura ceva – drept pentru care facea ea totul. Asa ca sa nu se mire ca, in timp, tu ai invatat sa te sprijini pe ea. Din pacate, sentimentul de incredere la tine este foarte scazut din aceasta cauza. Daca vrei sa iesi de sub tutela ei, va trebui sa faci unele gesturi extreme, cum ar fi sa tai orice legatura cu ea pentru un timp – cat sa-i dovedesti ei si tie ca esti in stare sa faci ceva cu viata ta. Va fi socata, va suferi – pentru ca, de fapt, ea isi tragea energia din procesul de dominare a ta. Ea va trebui sa-si regaseasca propria identitate, si tu pe a ta. Dupa care, cand amandoua veti fi inteles lectia, veti putea sa fiti cele mai bune prietene.
Mama absenta
Cat de putin intelegi fiintele care isi critica mama! Daca ai fi avut si tu una, oricum ar fi fost ea, numai sa fie! Lipsa totala a mamei lasa in sufletul copilului un gol de neumplut. Toate incercarile de a substitui acest gol nu fac decat sa-l accentueze si mai tare. Consecintele sunt extreme, la fel ca si fenomenul in sine. Poti sa devii o fiinta care isi ingroapa emotiile undeva in adancuri si nu le mai afla niciodata. Sau, dimpotriva - poti sa-ti faci un scop in viata din a fi cea mai buna mama, cea pe care ti-ai dorit-o tu, pentru copiii tai. Numai sa ai grija si la ceea ce isi doresc ei.
Petreceti impreuna timp de calitate
Mergeti in excursii, la plimbare, distrati-va impreuna ori de cate ori aveti ocazia. Sunt gesturi mici, care consolideaza si invigoreaza relatia mama-fiica.
Rolul de mama te schimba profund
Ce parere ai despre mama ta?Iti amintesti ce te nemultumea la ea? Sigur ca-ti aduci aminte, doar sunt lucruri care nu se pot uita asa usor. Ei bine, psihologii spun ca vei reusi sa-ti intelegi propria mama abia in momentul in care devii, la randul tau, mama. Se pare ca numai cand ai de-a face cu experienta cresterii unui copil incepi sa-ti vezi mama cu alti ochi si sa intelegi multe dintre deciziile pe care le-a luat. Poate nu-ti doresti sa repeti greselile pe care le-a facut mama ta fata de tine, dar numai in aceste momente vei recunoaste ca fiecare mama are metodele ei si ca deciziile ei, chiar daca atunci ti se pareau nejustificate, au fost luate in folosul tau. Retine, totusi, ca relatia dintre o mama si fiica ei este considerata de catre psihologi drept cea mai puternica si influenta din viata unei femei. Isi lasa amprenta puternic si atunci cand mama e prezenta, sau nu, si cand e iubitoare, abuziva, mama naturala sau vitrega. Mamele conteaza mai mult decat oricine altcineva in viata unei femei!
Comunicarea este vitala
O relatie reusita are la baza o comunicare eficienta. Invata-ti copilul sa fie deschis si vorbeste cu el de cate ori se iveste o problema.
Traiti la timpul prezent
In primul rand, sa stii ca relatia cu mama ta are nevoie de aceleasi elemente care tin in viata orice alta relatie, iar asta inseamna sa ii acorzi respectul si intelegerea cuvenite. Apoi, indiferent de ce a fost intre voi in trecut, acum, la maturitate, e momentul sa traiesti in prezent si sa incerci sa o intelegi, sa o consideri o persoana cu propriile ei arii de interes. Nu reactiona exact ca-n copilarie, atunci cand iti spune punctul ei de vedere. Ceea ce ti se poate parea o critica poate sa nu fie decat grija pe care inca ti-o poarta. Vrei, nu vrei, ea va fi intotdeauna mama ta, iar tu fiica ei. In mod sigur, iti vrea numai binele si, indiferent de relatia pe care ati avut-o in copilarie – daca a facut greseli sa fii sigura ca si-a dat seama de ele si ca le regreta - merita tot respectul tau!
Autor: Aneta Voinea

vineri, 26 noiembrie 2010

Afectiuni de sezon raceala si gripa

Răceala debutează cu stări de oboseală, strănut şi nas înfundat, în timp ce de gripă te molipseşti brusc şi faci febră
Tuse, dureri în gât, secreţii nazale apoase şi febră sunt simptome întâlnite atât în cazul răcelii, cât şi al gripei sezoniere. Potrivit medicului de familie Diana Maria Goiceanu, ambele afecţiuni manifestă aproape aceleaşi simptome, dar starea generală a organismului este slăbită doar atunci când am contactat un virus gripal. Astfel, răceala debutează cu stări de oboseală, strănut, tuse, dureri în gât şi nas înfundat. Este posibil să apară şi febra. "Temperatura corpului poate creşte până la 38 de grade Celsius, atunci când pacientul se confruntă cu o simplă răceală", menţionează dr. Goiceanu.
Gripa debutează brusc, cu febră de până la 40 de grade Celsius. "Febra este însoţită de stări de slăbiciune şi oboseală, tuse uscată, frisoane, dureri musculare, dureri puternice de cap şi oculare", completează medicul.Cum intervenimCeapa, usturoiul, citricele şi lactatele ţin răceala la distanţa


Ceapa, usturoiul, citricele şi lactatele ţin răceala la distanţa.
Viroze respiratorii şi răceli - acestea sunt pericolele care ne pândesc organismul în perioada aceasta. Orice fluctuaţie de temperatură ne pune sistemul imunitar la încercare. Medicii spun că, mai ales în perioada schimbărilor bruşte de temperatură, ne îmbolnăvim de viroze respiratorii sau răcim.
gândul vă oferă o listă a alimentelor care ţin răceala la distanţă. Astfel, usturoiul are proprietăţi antifungice, antibacteriene şi antivirale, spune medicul nutriţionist Mihaela Bilic, autoarea cărţii "Trăiesc, deci mă abţin". "Acest condiment este des folosit în tratamentul infecţiilor, al gripei şi al can­didozei. Substanţele sulfu­roase şi allicina acţionea­ză eficient împotriva helicobacter pylori, o bacterie responsabilă de apariţia ulcerului gastric", menţionează dr. Bilic.
Ceapa este bogată în quercetină, fitonutrient care creşte rezistenţa organis­mului. "În cazul unei alimentaţii sărace în vitaminele C şi E, ceapa asigură organismului antioxidanţii necesari prevenirii bolilor. De asemenea, are efect sedativ, ameliorează tusea şi bronşitele", spune medicul nutriţionist.
  Medicii ne recomandă să includem în dieta zilnică lactatele şi brânzeturile. Mai mult, pe lângă faptul că aceste alimente protejează organismul de viroze respiratorii, ele ajută la o vindecarea mai rapidă.
Ardeiul roşu şi portocalele te feresc de răceală
PREVENŢIE l Vitamina C şi A, alături de minerale precum zincul şi seleniul, ne ajută la întărirea sistemului imunitar în sezonul rece. De asemenea, mişcarea şi odihna suficientă sunt esenţiale
Luaţi zilnic 200 de mg de vitamina C, pe care le puteţi găsi într-un ardei roşu, două portocale, un grepfrut sau 100 de grame de pătrunjel. Acesta reprezintă aportul necesar de acid ascorbic, care ne asigură un sistem imunitar puternic pe timp de iarnă, spun medicii. În ceea ce priveşte cantitatea de vitamina A, aportul zilnic recomandat este de 800 de micrograme, pe care ni le putem procura din morcovi, ficat, peşte ou sau unt. "În afara vitaminelor, mi­ne­ralele de care are nevoie sistemul imunitar sunt zincul şi seleniul. 10 mg de zinc pe zi ni le putem furniza din pâine şi cereale integrale, seminţe de dovleac sau fructe de mare.
Specialiştii spun că 70% din sistemul imunitar al organismului este situat în intestin. De aceea, este foarte important să avem o alimentaţie corect aleasă, pentru a ne putem menţine şi creşte rezistenţa la afecţiunile specifice sezonului rece. Fructele şi legumele proaspete sunt esenţiale în orice anotimp, însă cu precăderein sezonul rece. Spre exemplu, tradiţionalele mere sunt adevărate surse de antioxidanţi şi vitamine. Absenţa lactatelor şi a cărnii roşii din alimentaţie poate produce deficienţe de calciu şi fier, minerale extrem de importante pentru sănătatea şi echilibrul organismului.
Medicii spun că broccoli şi spanacul sunt surse de calciu, respectiv fier, însă ele sunt mai greu asimilabile decât cele din lapte sau carne. "Mâncaţi cât mai des peşte, pentru că este o importantă sursă de proteine şi acizi graşi omega 3, care reduc nivelul colesterolului rău", recomandă Mencinicopschi.

Ceai cu lămâie îndulcit cu miere
Lămâia este cunoscută pentru faptul că ajută la tratarea rapidă a răcelii sau gripei, datorită conţinutului său foarte bogat în vitamina C. Medicii spun că această vitamină luptă cu orice fel de infecţii, deoarece ajută la întărirea sistemului de apărare al organismului. "Vitamina C este necesară sistemului imunitar, prevenind răceala şi gripa.
Organismul nostru nu poarte face rezerve de vitamina C, de aceea se impune un aport zilnic cât mai substanţial, mai ales în această perioadă a anului", explică dr. Mihaela Bilic, medic nutriţionist. Foarte bogate în vitamina C sunt citricele, kiwi. varza, broccoli, ardeiul gras, spanacul sau roşiile.
Mierea de albine are o acţiune antibacteriană şi este un calmant excelent pentru gât, atunci când sunteţi răguşit sau aveţi dureri. Fie că vă turnaţi 1-2 linguriţe de miere pe gât sau vă îndulciţi ceaiul cu ea, acest "balsam" vă "limpezeşte" vocea.
Limonada sau ceaiul cu lămâie şi miere le puteţi bea nu numai atunci când prezentaţi stări febrile, dar şi în perioadele solicitante.
Varză
Foile de varză aplicate în jurul gâtului ajută la ameliorarea durerilor apărute în laringite. Explicaţia este simplă - varza este recunoscută pentru proprietăţile sale antiinflamatorii, mai spune medicul Bilic. Varza sau orice derivat al ei, precum varza de Bruxelles, conopida, broccoli sau salata verde, accelerează eliminarea toxinelor din organism şi ne protejează ţesuturile de agresiunea frigului.
Pentru aplicaţii locale, sunt necesare 2-3 frunze de varză albă care se înmoaie în apă clocotită sau se ung cu puţin ulei, se pun în jurul gâtului şi se acoperă cu un prosop. Se lasă acolo câteva ore.
Nuci
Ceaiul din coji de nuci calmează tusea. Pentru prepararea ceaiului, se foloseşte o cantitate de coji de nuci egală celei pe care o cuprindem într-o mână. Se adaugă două căni de apă şi se lasă să fiarbă 3-5 minute. Ceaiul se bea cald, nu fierbinte, şi neîndulcit.

Medicii atrag atenţia că obiceiul de a consuma ceai fierbinte atunci când suntem răciţi este foarte dăunător, deoarece lichidul ne usucă mucoasa şi poate produce arsuri la nivelul ei, iar aceste microleziuni favorizează apariţia bacteriilor în gât.
Cartofi
Feliile de cartofi aplicate pe frunte alungă durerile de cap. Pentru tratarea migrenelor, este nevoie de 2-3 felii de cartofi cruzi, care se aplică pe frunte şi se leagă cu o eşarfă. Atunci când durerile de cap nu cedează, se poate bea suc cald de cartofi. Cartoful crud se dă pe răzătoare, se stoarce şi din sucul rezultat se bea câte un sfert de pahar de trei ori pe zi.
Cartoful conţine provitamina A, vitamina K - cu acţiune antihemoragică şi antianemică, sulf - element care combate excesul de seboree. De asemenea, cartoful constituie şi o sursă bună de vitamina C, cunoscută sub denumirea de acid ascorbic.
Oţet
Şosetele îmbibate în oţet sau alcool medicinal ajută la scăderea febrei, atunci când aveţi gripă. Ele trebuie menţinute pe picioare timp de 20 de minute şi la fiecare jumătate de oră se reîmprospătează până când temperatura începe să coboare. Se poate utiliza oţet de vin sau din mere.

Hipercolesterolemia

Cîteva metode pentru tratamentul hipercolesterolemiei
Hipercolesterolemia este creşterea nivelului de colesterol în sânge peste limita normală. Cantitatea de colesterol în sânge variază la omul sănătos între 1,2 şi 1,8 g la litru. O cantitate crescută de colesterol poate fi datorată unei alimentaţii incorecte, bogate în grăsimi, dar poate apărea şi ca urmare a unui metabolism anormal al grăsimilor, chiar şi în cazul unui aport normal. Cea mai gravă consecinţă a nivelului crescut de colesterol este depunerea acestuia pe peretele vascular, fapt ce conduce la formarea unor plăci de aterom, în boala numită ateroscleroză. Aceasta se manifestă prin îngroşarea pereţilor vasculari şi îngustarea lumenului interior al vaselor de sânge, ceea ce creşte presiunea sanguină, adică tensiunea arterială, acesta la rândul ei putând avea consecinţe grave precum accidentul vascular cerebral sau coronarian.
Consumul de carne şi colesterolul
Medicii au lansat deja un semnal de alarmă şi toată lumea a început să evite grăsimile. Pe de altă parte, au apărut deja alte probleme, întrucât grăsimile şi chiar şi colesterolul însuşi sunt totuşi indispensabile pentru buna funcţionare a organismului.
Există două tipuri de colesterol: unul "rău" şi unul "bun". Diferenţele de comportament manifestate de colesterol sunt determinate de proteina de care este legat. Lipoproteinele sunt cele care transportă colesterolul în sistemul nostru circulator. Cele de joasă densitate - LDL (low density proteins), care alcătuiesc colesterolul "rău", transportă aproximativ 65 la sută din colesterolul sanguin, fiind responsabile de depunerile din artere. Lipoproteinele de înaltă densitate - HDL (high density proteins) distrug depozitele de grăsimi de pe vasele sanguine şi asigură circulaţia colesterolului, fără a bloca arterele.
Părţile bune ale colesterolului
Toată lumea ştie că responsabil de atacurile vasculare, ateroscleroză şi o mulţime de alte boli nu este altul decât colesterolul. Mai puţină lume vorbeşte însă de rolul lui esenţial în menţinerea stării de sănătate a organismului. În timp ce colesterolul în exces este, într-adevăr, un pericol, lipsa lui este la fel de periculoasă. El contribuie la metabolizarea carbohidraţilor, intră în componenţa tuturor membranelor din organism, este necesar pentru producerea hormonilor sexuali masculini şi feminini, iar cel existent în piele este convertit, sub acţiunea razelor de soare, în vitamina D.
O bună alimentaţie anti-colesterol nu înseamnă deloc o alimentaţie fără grăsimi, ci din contra. Esenţial este ca acestea să fie alese în mod judicios. Menţinerea raţiei zilnice de grăsimi sub valoarea de 20-30 la sută din totalul caloriilor este vitală pentru menţinerea în limite normale a colesterolului. În acelaşi timp, cantitatea de grăsimi saturate nu va depăşi 10 la sută. Grăsimile saturate provin, cu mici excepţii, din surse animale, iar grăsimile animale conţin colesterol. Pe de altă parte, chiar dacă un aliment nu conţine colesterol, acest lucru nu înseamnă ca el nu conţine grăsimi.
Se vor consuma deci alimente care conţin grăsimi nesaturate, cum ar fi: peşte gras, untură de peşte, ficat de gâscă sau raţă, uleiuri polinesaturate (floarea-soarelui, porumb) şi mononesaturate (măsline, alune). Grăsimile saturate vor fi evitate: carne grasă, mezeluri, unt şi produse de patiserie, carnea fiind înlocuită, pe cât posibil, cu peşte.
Dar colesterolul nostru nu provine numai din alimentaţie, ci este generat şi de alţi factori: alcoolul în exces (măreşte presiunea sângelui şi nivelul trigliceridelor), fumatul, cofeina, stresul, medicamentele, aditivii alimentari sau poluarea mediului înconjurător. Pe de altă parte, ceea ce absorbim noi reprezintă doar 20-30 la sută din stocul nostru. Restul de 70-80 la sută este fabricat de propriul nostru organism. Dar şi în acest program personal de fabricare există anumite diferenţe.
Remedii anti-colesterol
Printre alimentele care reduc nivelul de colesterol rău din sânge se numără cerealele integrale, care permit evacuarea colesterolului în exces la nivel intestinal, vegetalele din familia cruciferelor (conopida), vinetele, lintea, fasolea, soia, ceapa şi usturoiul. Licopenul conţinut în tomate este, de asemenea, un antioxidant foarte eficient, mai ales dacă tomatele sunt fierte. Fructele şi legumele conţin şi ele principalele vitamine antioxidante: provitamina A, vitamina C şi vitamina E.
În medicina alopată se folosesc medicamente hipolipemiante, unele dintre ele dovedindu‑se însă a fi nocive pentru peretele vascular. În medicina complementară se utilizează substanţe naturale care au efecte benefice asupra organismului, nefiind agresive şi putând fi administrate timp îndelungat. De exemplu, anghinarea, pătlagina, frunzele de mesteacăn sau păpădia pot fi utilizate sub formă de infuzii, care se administrează zilnic, de 2-3 ori/zi, având efect coleretic şi colagog, adică stimulând secreţia şi eliminarea bilei din vezicula biliară şi, odată cu ea, a colesterolului în exces. Ca gemoterapice, se recomandă remedii din mlădiţe de măslin (Olea europaea), câte 50 de picături dimineaţa şi din mlădiţe de ienupăr (Juniperus comunis), câte 50 de picături seara. Aceste remedii au acţiune de drenaj, ce se reflectă în scăderea nivelului lipidelor din sânge.
Este greşit înţeles că alcoolul determină scăderea nivelului de colesterol "rău" din sânge, în schimb, unul sau două pahare de vin roşu băute zilnic pot mări nivelul colesterolului "bun", ajutând astfel la prevenirea disfuncţiilor cardiace.

Irisul,ce arata despre sanatatea noastra

Irisul,ce arata despre sanatatea noastra

Potrivit specialistilor in studiul irisului uman, culoarea irisului dezvaluie si vulnerabilitatea noastra in fata bolilor. Persoanele cu ochi caprui au predispozitie catre boli reumatice, anemie, hepatita, afectiuni endocrine si gastrice. Cele cu iris albastru tind sa se confrunte mai des cu eczeme si acnee, piele uscata, astm, raceli, iritatii ale ochilor, retentie de apa.
Culoarea verde a irisului atrage atentia asupra pericolului bolilor ereditare.Ochiul drept este harta partii drepte a corpului, iar stangul, a partii stangi.
Primul om care a facut precizari cu privire la cauzele aparatiei schimbarilor semnelor de pe iris a fost Hipocrat parintele medicinii si Galen dupa el (130 d.H). Chiar si in Egiptul antic in piramida lui Tutankamon s-au gasit cateva desene ale irisului faraonului cu explicatii ale bolilor suferite de aceasta.Geografia ochilor
• Pentru a putea fi studiat sistematic, irisul este împărţit în şapte cercuri concentrice, primul fiind lîngă pupilă. Sînt cercuri secţionate de 12 raze ce delimitează cîmpuri radiale, notate precum un cadran de ceas.

OCHIUL STÎNG

A - emisfera cerebrală stîngă
B - partea stîngă a epifizei
C - partea stîngă a hipofizei
D - partea stîngă a frunţii
E - ochiul stîng
F - partea stîngă a nasului, narina stîngă şi sinusul stîng
G - maxilarul superior stîng
H - partea stîngă a buzelor
I - partea stîngă a timpanului şi a conductului auditiv extern
J - maxilarul inferior stîng
K - partea stîngă a faringelui
L - paratiroidele stîngi
M - partea stîngă a laringelui
N - partea stîngă a rectului şi a organelor genitale externe (penis şi vulvă)
O - membrul inferior stîng
P - partea stîngă a uterului (prostatei)
R - partea stîngă a vaginului
S - ovarul (testiculul) stîng
T - partea stîngă a vezicii urinare
U - ureterul stîng
V - partea stîngă a colonului transvers şi colonul descendent
Z - rinichiul stîng
X - suprarenala stîngă

a - partea stîngă a intestinului subţire
b - corpul şi coada pancreasului
c - splina
d - inima
e -partea stîngă a diafragmei
f - plămînul stîng şi partea stîngă a traheei
g - sînul stîng
h - membrul superior stîng şi umărul stîng
i - lobul stîng al timusului
j - partea stîngă a limbii şi a gurii
k - glanda salivară sublinguală stîngă
l - lobul stîng al tiroidei
m - partea stîng a feţei
n - partea stîngă a cefei
o - partea stîngă a trunchiului cerebral
p - urechea medie şi internă stîngă
r - partea stîngă a creierului mic
s - partea stîngă a coloanei vertebrale (a vertebrelor cervicale - C1 la C7, dorsale - D1 la D12 şi lombare - L1 la L5, a sacrumului şi a coccisului).

OCHIUL DREPT

A - emisfera cerebrală dreaptă
B - partea dreaptă a epifizei
C - partea dreaptă a hipofizei
D - partea dreaptă a frunţii
E - ochiul drept
F - partea dreaptă a nasului, narina dreaptă şi sinusul drept
G - maxilarul superior drept:
H - partea dreaptă a buzelor
I - partea dreaptă a timpanului şi a conductului auditiv extern
J - maxilarul inferior drept
K - partea dreaptă a faringelui
L - paratiroidele drepte
M - partea dreaptă a laringelui
N - partea dreaptă a rectului şi a organelor genitale externe (penis şi vulvă)
O - membrul inferior drept
P - partea dreaptă a uterului (prostatei)
R - partea dreaptă a vaginului
S - ovarul (testiculul) drept
T - partea dreaptă a vezicii urinare
U - ureterul drept
V - colonul ascendent (cu apendicele) şi partea dreaptă a colonului transvers
Z - rinichiul drept
X- suprarenala dreaptă

a - cecul şi partea dreaptă a intestinului subţire
b - capul pancreasului
c - ficatul şi vezicula biliară
d - stomacul, pilorul şi duodenul
e - esofagul şi partea dreaptă a diafragmei
f- plămînul drept şi partea dreaptă a traheei
g - sînul drept
h - membrul superior şi umărul drept
i - lobul drept al timusului
j - partea dreaptă a limbii şi a gurii
k - glanda salivară sublinguală dreaptă
l - lobul drept al tiroidei
m - partea dreaptă a feţei
n - partea dreaptă a cefei
o - partea dreaptă a trunchiului cerebral
p - urechea medie şi internă dreaptă
r - partea dreaptă a creierului mic
s - partea dreaptă a coloanei vertebrale (a vertebrelor cervicale - C1 la C7, dorsale - D1 la D12 şi lombare - L1 la L5, a sacrumului şi coccisului).
Pot apărea şi modificări ale pupilelor care, de obicei, au următoarele semnificaţii: lipsă în partea de sus - boli de stomac, lipsă în partea de jos - afecţiuni intestinale, lipsă în partea stîngă - afectarea colonului descendent, lipsă în partea dreaptă - afectarea colonului ascendent, lipsă pe verticală - boală cerebrovasculară, elipsă înclinată spre stînga - afecţiuni ale pancreasului şi splinei, elipsă înclinată spre dreapta - afecţiuni hepatobiliare, dilatate - excitabilitate nervoasă, euforie, bucurie, relaxare, consum de cafea, alcool şi alte droguri, tratament cu tranchilizante, neuroleptice, hipnotice, sedative, analgezice, antibiotice, antidepresive, hipertensiune craniană, edeme cerebrale, restrînse - inhibiţie nervoasă, sperietură, panică, frică.
Semne pe iris
Culorile petelor pe care le descoperim pe iris oferă indicii asupra naturii afecţiunilor: roşiatică - leziuni cronice (hemoragii) în interiorul unor organe şi ţesuturi, albăstruie - exces de alimente toxice, gri - tulburări metabolice, gălbuie - afecţiuni intestinale, verzuie - boli hepatobiliare, albicioase - sistem limfatic deficitar. În bolile acute, semnul apare ca un triunghi subţire cu vîrful spre pupilă, iar în cele cronice, este lat şi are un contur închis. Liniile radiale ca spiţele unei roţi puternic conturate exprimă exces energetic, hiperfuncţii organice, hiperexcitabilitate. Inelele închise sau deschise la culoare, continue sau întrerupte. sînt semnul unor afecţiuni nervoase cu rezonanţă cardiovasculară sau cerebrovasculară. Petele mai închise decît tenta irisului înseamnă că procesul de eliminare a toxinelor este deficitar sau că reacţia imunitară a organismului este inhibată. Marcajele coralifere oferă informaţii cu privire la afecţiuni pulmonare, iar cele în formă de strugure indică boli de ficat şi pancreas.
Pete albe sau negre
Marginea superioară albicioasă a irisului semnifică afectarea vaselor sanguine craniene: ischemie cerebrală, scleroză cerebrală, hipertensiune craniană, circulaţie sanguină cerebrală deficitară. Cu cît zona albicioasă este mai întinsă, cu atît afecţiunea este mai gravă. Un cerc gros, negru, la exteriorul irisului, indică leucemie, umbrele radiale dense în zona de proiecţie a ficatului - hepatite cronice, un punct negru în zona de proiecţie a splinei - chist hidatic în splină, un punct negru în locul de proiecţie a hipofizei - diabet insipid sau adenom hipofizar, o umbră întunecată sau un punct negru în regiunea ce reprezintă creierul - sechele post-traumatism cerebral. Adînciturile de pe suprafaţa iriană sînt expresia unui deficit în funcţionarea organului corespondent, iar semnele în relief dau indicii asupra funcţionării în exces a acestuia. Asemenea pete permit diagnosticarea corectă, în special a afecţiunilor endocrine.

Necazurile afectează vederea
• Sănătatea ochilor depinde şi de sănătatea întregului corp, dar şi de cea a minţii. Tensiunea mentală determină o tensiune fizică ce afectează vederea, provocînd miopia. Stresul mental determină blocarea sistemului nervos, nervii optici şi muşchii oculari fiind şi ei supuşi blocajului. Însăşi concentrarea tensională de a vedea mai bine nu face decît să obosească şi mai mult ochii. Cînd cineva este fericit sau are un suflet bun, i se „citeşte“ în ochi. În schimb, ochii psihopaţilor sînt, în general, dezechilibraţi, avînd mărimi diferite şi irisul decolorat. Începuturile celei mai răspîndite forme de demenţă pot fi observate cercetînd ochii pacientului.
Ce spun culorile semnelor din ochi
• NEGRUL- Semnalează blocaje sau stagănari de tipul calculilor (exces glucidic)
• GALBENUL- Avertizează asupra unei disfuncţii de natură hepatică sau o îmbolnăvire a vezicii biliare (caz în care galbenul capătă tentă maronie)
• VERDELE- Indică un exces de energie negativă (adesea asociat cu natura psihologică a individului), indică excesul de stimulente, culoarea fiind asociată cu cancerul sau cu blocarea unei funcţii organice.
• ALBUL- Denotă un exces de produse lactate ce poate provoca depunere abundentă de mucus în rinichi atrăgînd după sine dereglarea funcţională a acestuia. Poate fi vorba şi de reumatism sau depunerea de toxine în ţesutul muscular.
• FIRIŞOARELE ROSII- Sînt de regulă semnele unor excese de hrană şi băutură, fapt ce indică disfuncţia pancreasului, a splinei sau a stomacului.
• FIRIŞOARE PORTOCALII- Indică exces de tutun sau predispoziţie la nevralgii, uneori şi anemie.
• CATARACTELE- De obicei se datorează exceselor de cafea, zahăr, ca urmare a creşterii alarmante a zahărului din organism. Aspectul şi culoarea irisului mai reflectă şi echilibrul psihosomatic al unei persoane. Astfel, un examen minuţios al diferitelor semne, cum ar fi: punctele, petele, norii etc., dezvăluie unui specialist boli mai vechi sau netratate. Bătăile rapide ale pleoapelor arată ca organismul este supus unui exces de apă. Prin ochi se poate citi şi temperamentul unei persoane, prin felul în care ne priveşte un interlocutor. Chiar dacă muşchii feţei mimează un gest ce doreşte să mascheze starea de suflet a acelei persoane, ochii o trădează.

După culoarea irisului, dl Voinea Ene spune că ne putem forma o concepţie generală privind predispoziţiile spre anumite boli: "Oamenii cu iris albastru au înclinaţie spre afecţiuni reumatice şi ale căilor respiratorii. Cei cu iris căprui – spre boli de sînge (anemii, eritremie, hemofilie) şi de circulaţie sanguină (varice, hemoroizi, arterite, hipertensiune sau hipotensiune arterială, boli cardiovasculare sau cerebro-vasculare). Irisul verde indică o înclinaţie spre bolile ereditare". Dar cele mai importante sînt semnele care apar pe membrana irisului: "Liniile radiale, ca spiţele unei roţi, exprimă hiperfuncţii organice şi hiperexcitabilitate. Inelele închise sau deschise la culoare, continue sau întrerupte, apar mai ales în afecţiuni nervoase şi cardiace. Petele de pe iris constituie indicii ale unor tulburări metabolice şi ale slăbirii sistemului imunitar; aceeaşi semnificaţie o are şi supraîncărcarea albicioasă din jurul guleraşului irian sau tenta circulară de culoare închisă de la circumferinţa irisului. Marginea superioară albicioasă a irisului semnifică afectarea vaselor sanguine craniene: scleroză cerebrală, hipertensiune craniană, circulaţie sanguină cerebrală deficitară. Legătura nervoasă permanentă dintre membrana irisului şi ţesuturile corpului nostru este deosebit de fină şi precisă, astfel încît permite recunoaşterea organului bolnav cu mult înaintea apariţiei unor simptome ale bolii. De fapt, pe iris apar semnele unor afecţiuni trecute, prezente şi chiar viitoare".

meloterapia,o metoda de ameliorare a sanatatii

Meloterapia ca stiinta bazata pe principii solide exista inca din cele mai vechi timpuri. Astazi ea este destul de bine expusa de principiile psihanalizei moderne. Repetivitatea armoniilor sonore creaza stari modificate ale constiintei. Este vorba in special de muzica pura, armonioasa, elevata. O muzica zgomotoasa gen rock, metal sau jazz induce chiar stari negative, depresie, angoasa pentru ca rezoneaza cu energii de joasa frecventa. Amerindienii aveau asa numitele dansuri sfinte cu ajutorul carora vindecau bolnavii prin modulatii melodice repetate. La triburile africane vracii vindecau de asemenea in ritmul magic al tobelor. In Tibet sunetele scoase de clopote, mici trompete ori tobe speciale erau folosite pentru vindecarea migrenelor, a bolilor psihice ori dezechilibrelor metabolice.
Studiile de psihologie efectuate pana acum în diverse laboratoare de cercetare au permis elaborarea urmatoarelor recomandari:

  • pentru calmarea sistemului nervos : Concertul nr. 5 pentru pian si orchestra de Beethoven si Uvertura operei Parsifal de Wagner
  • pentru destindere psihica si relaxare: Sonata pentru flaut, alto si harpa si Clar de luna de Debussy, Nocturnele lui Chopin si Apocalipsa animalelor de Vanghelis
  • pentru combaterea oboselii si surmenajului: Poemul simfonic Vltva de Smetana si Dimineata de Grieg
  • pentru tratarea starilor depresive: Carnavalul de Dvorak
  • pentru calmarea starilor de agitatie: Oda bucuriei de Beethoven si Corul pelerinilor de Wagner
  • pentru tratarea nevrozei astenice si a tulburarilor vegetative: Mica serenada si Simfonia nr. 41 de Mozart
  • pentru calmarea marilor suferinte care apa rîn urma unor întamplari tragice: Concertul pentru violoncel de Dvorak si Patetica de Ceaikovski
Pentru calmarea starilor de agitatie
Beethoven - Ode To Joy
Piotr Ilici Ceaikovsky – Uvertura “Frumoasa din padurea adormita”
Nicolo Paganini – Concertul numarul 4 in Re minor

Pentru linistea interioara
Piotr Ilici Ceaikovsky – Lacul Lebedelor
Franz Schubert – Ave Maria sau Rosamunda
Wolfgang Amadeus Mozart - Concert nr. 21 pentru pian si orchestra

Pentru indepartarea surmenajului intelectual
Johann Sebastian Bach - "Fugile"

Pentru ameliorarea unor dureri fizice
Frederick Chopin - Concert nr. 1 in Mi Minor
Ludwig van Beethoven - "Pastorala"
Maurice Ravel - "Bolero"

Pentru reglarea nivelului tensiunii arteriale
Wolfgang Amadeus Mozart - "Don Juan"
Franz Lizst - "Rapsodie maghiara"

Pentru energizarea is stimularea organismului
Johann Sebastian Bach – Brandenburgicele
Giuseppe Verdi - Marsul din opera "Aida"
Cercetari mai ample au demonstrat ca fiecare nota muzicala are o frecventa specifica de vibratie care influenteaza anumite zone ale corpului uman ori determina anumite reflexe in organism (in acest sens medicina holistica recomanda ascultarea unei muzici in care predomina nota vindecatoare).
DO - este folosita in circulatie proasta, anemie, afectiuni ale sangelui, paralizie, dificultati de urinare, melancolie, umflarea gleznelor, racirea picioarelor. Guverneaza colonul, gatul, genunchii si nasul.
RE - este folosita in astm, bronsita, guta, pietre la vezica biliara, obezitate, purificarea toxinelor, letargie si apatie. Guverneaza sanii, organele sexuale, perineul picioarele si limba.
MI - este folosit in constipatie, indigestie, flatulenta, afectiuni ale ficatului, gastrointestinale, tuse, dureri de cap, piele, apatie, plictiseala. Guverneaza capul, ochii, plexul solar, zona ombilicala.
FA - este folosita in guturai, alergii, raceli, traume, socuri, colici, epuizare, ulcere, iritabilitate, tensiune marita, piele uscata. Guverneaza rinichii, glandele suprarenale, umerii, pieptul, colonul si gambele.
SOL - este folosit in laringita, amigdalita, inflamatii ale gatului, afectiuni oculare, boli de piele, mancarimi, voma, spasme musculare, dureri menstruale, febra, stimuleaza centrul atentiei si calmul. Guverneaza saliva, parul, si sistemul reproducator.
LA - este folosita in toate afectiunile nervoase, convulsii, oboseli, dereglari ale echilibrului, sangerari, dificultati respiratorii, umflaturi, paralizie, pecingine, actioneaza pe osul sacru la baza coloanei.
SI - este folosita in intreg corpul dar cu deosebire in dezechilibrul glandelor, nevralgii, deficiente imunitare, metabolismul vitaminelor ori dereglari nervoase.
Peter Sleight, cercetator la Universitatea Oxford din Marea Britanie sustine ca muzica cu un tempo usor poate regla ritmul respiratiei. Acesta poate regla respiratia, ajuta plamanii sa functioneze mai bine si controleaza bataile inimii cu ajutorul sunetelor.
Pe de cealalata parte, cercetatorul sustine ca tempourile rapide sunt cele care cresc presiunea sangelui si bataile inimii. De asemenea, muzica indiana este cea care ajuta la scaderea ritmului cardiac, iar concluzia este ca cei ce sufera de probleme ale inimii, trebuie sa evite melodiile alerte si ritmate.
Datorita efectului sau fiziologic, o muzica relaxanta poate atenua durerea si anxietatea micsorand nivelul de cortizol (un hormon asociat cu stresul) si eliberand endorfina, care are proprietati calmante, analgezice si euforice.

miercuri, 24 noiembrie 2010

Mayasii despre anul 2012

Un ghid spiritual Mayaş vorbeşte despre anul 2012

 Carlos Barrios

“Antropologii din toata lumea viziteaza templele, spune Barrios,  citesc inscriptiile si apoi fabrica povesti despre Mayasi, dar ei nu citesc inscriptiile corect. Este doar imaginatia lor. Altii scriu despre profetii, in numele Mayasilor.
 
Ei spun ca lumea se va termina in Decembrie 2012. Inteleptii Maya sunt foarte suparati pe aceste lucruri. Lumea nu se va sfarsi. Se va transforma. Populatiile indigene au calendarele si ele sunt cele care stiu sa le interpreteze corect – si nu altii."
Carlos Barrios s-a nascut intr-o familie spaniola in El Altiplano, in podisul Guatemalei. Casa lui era in Huehuetenango, care a fost de asemeni si un lacas al tribului Maya Mam. Impreuna cu alti Maya si alti indigeni pastratori de traditie, tribul Mam, el duce mai departe unele dintre vechile traditii ale Insulei Broastei Testoase (alt nume pentru America de Nord). Ei sunt Pastratori ai Timpului, adevarate autoritati in privinta unor calendare remarcabile, care sunt antice, elegante si relevante. Dl. Barrios este istoric, antropolog si cercetator.
Dupa ce a studiat cu inteleptii batrani traditionali de la varsta de de 19 ani, timp de 25 de ani, a devenit si el Ajq’ij Mayas, un preot de ceremonii si ghid spiritual, Eagle Clan. In urma cu mai multi ani, impreuna cu fratele sau Gerardo, Carlos a intiat o investigatie asupra diferitelor calendare Mayase. El a studiat cu multi mentori. Fratele sau, Gerardo, a intervievat aproape 600 de batrani Maya, pentru a le intelege mai bine cunostintele pe care le aveau de impartasit.

“Antropologii din toata lumea viziteaza templele, spune Barrios si citesc inscriptiile si apoi fabrica povesti despre Mayasi, dar ei nu citesc inscriptiile corect. Este doar imaginatia lor. Altii scriu despre profetii, in numele Mayasilor. Ei spun ca lumea se va termina in Decembrie 2012.
Inteleptii Maya sunt foarte suparati pe aceste lucruri. Lumea nu se va sfarsi. Se va transforma. Populatiile indigene au calendarele si ei sunt cei care stiu sa le interpreteze corect – si nu altii. Modul in care calendarele Maya cuprind timpul, anotimpurile si ciclurile s-a dovedit a fi vast si sofisticat.
Mayasii inteleg 17 calendare diferite, unele dintre ele masurand timpul cu acuratete, chiar pe perioade de 10 milioane de ani. Calendarul care a atras, in mod constant, atentia globala din 1987, este numit Tzolk’in sau Cholq’ij. Conceput in urma cu secole si bazat pe ciclul Pleiadelor, este considerat si astazi, sacru. Cu calendarele indigene, popoarele bastinase au tinut cont de punctele importante de cotitura in istorie. De exemplu, cei care tin contul zilelor si care studiaza calendarele au indentificat o zi importanta in anul One Reed: Ce Acatal, asa cum a fost numita de catre Mexicani.

Aceasta a fost ziua descrisa in profetii, ca fiind ziua cand un stramos important trebuia sa se intoarca, “venind ca un fluture”. In calendarul vestic, data din One Reed se coreleaza cu Duminica de Paste, 21 Aprilie 1519, ziua cand Hernando Cortez si flota sa de 11 corabii spaniole au ajuns la Est de teritoriul care astazi este numit Vera Cruz (Crucea Adevarata), in Mexic. Cand corabiile spaniole au ajuns aproape de tarm, nativii asteptau si priveau la ce o sa se intample. Panzele intinse pe catarge ale corabiilor, semanau intr-adevar cu aripile intinse ale unor fluturi enormi, care pluteau deasupra apelor oceanului.
A inceput o noua era – o era pe care ei o anticipasera in calendarele lor. Poporul Maya a numit acesta era: al Noualea Bolomtikus, sau noua Hells (Cicluri) - fiecare avand 52 de ani. Pe masura ce cele 9 cicluri s-au desfasurat, indigenilor li s-au luat pamantul si libertatea. Au dominat boala si lipsa de respect pentru toate. Ceea ce a inceput odata cu debarcarea lui Cortez a durat pana pe 16 August 1987, o data pe care multi si-o amintesc ca data Convergentei Armonice.

Milioane de oameni au profitat de acea data, pentru a desfasura ceremonii in locuri sacre, rugandu-se pentru o tranzitie usoara intr-o noua era, lumea celui de-al 5-lea Soare.
 Din August 1987 si pana acum, am fost intr-o perioada in care mana dreapta a lumii materialiste a inceput sa dispara incet, dar inexorabil. Suntem pe muchia erei in care incepe pacea, cand oamenii traiesc in armonie cu Mama Pamant. Nu mai suntem in Lumea celui de-al 4-lea Soare, dar nu suntem inca nici in Lumea celui de-al 5-lea Soare. Aceasta este o perioada de tranzitie, o perioada intre doua perioade.
 Si cum trecem prin aceasta perioada de tranzitie, apare o convergenta colosala, globala, de distrugere a mediului, haos social, razboi si schimbari constante ale Pamantului. “Toate acestea”, spune Dl. Barrios, “au fost prevazute prin calcule simple, bazate pe matematica spiralei din calendarele Maya si se vor schimba.
 
 Totul se va schimba. Cei care tin calendarul Mayas zilnic, vad ziua de 21 Decembrie 2012, ca pe o data de renastere, inceputul Lumii Celui de-al 5-lea Soare. Va fi inceputul unei noi ere, ce rezulta din meridianul solar care va traversa ecuatorul galactic si de Pamant, care se va alinia cu centrul galaxiei. La rasaritul soarelui, pe 21 Decembrie 2012, pentru prima oara in 26.000 ani, Soarele va rasari in conjunctie cu intersectia dintre Calea Lactee si planul ecliptic. Aceasta Cruce Cosmica este considerata a fi o reprezantare a Pomului Sacru, Pomul Vietii, care este descris in toate traditiile spirituale ale lumii.
 ”Unii observatori spun ca aceasta aliniere cu inima Galaxiei, din 2012, va deschide un canal pentru ca energia cosmica sa curga prin Pamant, curatandu-l de tot ceea ce este pe el – ridicandu-l astfel la un nou nivel de vibratie. Acest proces a inceput deja”, sugereaza Dl. Barrio. 
 “Schimbarile se accelereaza acum si vor continua sa se accelereze” Oamenii de pe Pamant pot sa ajunga la aceasta data din 2012, intr-o forma foarte buna, fara ca sa fi distrus prea mult din Pamant si ne vom ridica la un nivel nou, mai inalt. Dar pentru a ajunge acolo, trebuie sa transformam forte extrem de puternice, care se pare ca ne stau in drum.
O imagine a Drumului care urmeaza: Data mentionata in calendar, Solstitiul de Iarna din 2012, nu marcheaza sfarsitul lumii. Multi dintre cei care scriu din afara despre Calendarul Maya fac senzatie din aceste lucruri, dar ei nu stiu ce fac. Cei care stiu sunt indigenii, inteleptii indigeni, carora li s-a incredintat pastrarea traditiei.
Din aceasta intelegere a traditiei Maya si a Calendarelor, dl. Barrios ofera o perspectiva in in legatura cu ne asteapta: “Omenirea va continua” concluzioneaza el “dar intr-un mod diferit.
Structurile materiale se vor schimba. De aici vom avea oportunitatea de a fi mai umani.” Traim cea mai importanta era a calendarelor Maya si a profetiilor.
Toate profetiile din lume, toate traditiile converg acum. Acum nu mai este timp de joaca. Idealul spiritual al acestei ere este actiunea.
 Multe suflete puternice s-au reincarnat in aceasta era, cu multa forta. Acest lucru este adevarat pe ambele parti – lumina si intunericul. Magia este la maximum folosita de catre ambele parti.
 Lucrurile se vor schimba, dar depinde de oameni cat de usor sau cat de violent se vor manifesta aceste schimbari pentru noi.
Economia de acum este o fictiune. Primii cinci ani de tranzitie, din August 1987 pana in August 1992, au reprezentat inceputul distrugerii lumii materiale. Pana acum am mai progresat inca 18 ani in faza de tranzitie si multe dintre asa-numitele surse de stabilitate financiara sunt, de fapt, fantomatice.
Bancile nu mai au putere. Este un moment delicat pentru ele. Ar putea sa se prabuseasca la nivel global, daca nu suntem atenti. Daca bancile se prabusesc….atunci vom fi fortati sa ne bazam pe Pamant si pe abilitatile noastre de a produce ceva. Sistemele monetare vor fi in haos si va trebui sa ne bazam pe relatia noastra directa cu Pamantul, pentru mancare si adapost.

Polul Nord si Polul Sud se dezintegreaza. Nivelul apei in oceane va creste. Dar, in acelasi timp, pamantul din Ocean, mai ales langa zona unde este acum Cuba, se va ridica.”
O chemare catre Fuziune
Cand s-a intalnit cu audienta din Santa Fe, Dl. Barrios a spus o poveste despre cele mai recente ceremonii Mayase pentru Anul Nou, in Guatemala. A povestit cum unul dintre cei mai respectati intelepti, care traieste tot anul intr-o pestera solitara de munte, a calatorit pana la Chichicastenango pentru a sta de vorba cu oamenii de la ceremonie.
Inteleptul a dat un mesaj direct si simplu. El le-a solicitat oamenilor sa se adune pentru a sustine viata si lumina. “Chiar acum, fiecare persoana si fiecare grup merge pe drumul sau”. Batranul din munti a spus ca “exista speranta, in cazul in care oamenii Luminii ar putea sa se adune si sa se uneasca in vreun fel”.
Reflectand la asta, Dl. Barrios a explicat: “Traim intr-o lume a polaritatilor, zi si noapte, barbat si femeie, pozitiv si negativ. Lumina si intunericul au nevoie una de alta. Ele reprezinta un echilibru.
 Chiar acum, partea de intuneric este foarte puternica si este foarte clar ce doresc cei din acea parte. Au viziunea lor si prioritatile clar stabilite si, de asemeni, ierarhia lor. Ei actioneaza in multe feluri, pentru ca sa nu fim capabili sa ne conectam cu a 5-a Lume din spirala in 2012.
 Pe partea de Lumina, fiecare crede ca este cel mai important si ca intelegerea sa personala, sau ca viziunea grupului sau, reprezinta cheia. Este o diversitate de culturi si opinii, deci este competie, difuzie si lipseste un focus singular, comun.”
In viziunea D-lui Barrio, partea intunecata lucreaza pentru a bloca fuziunea, prin intermediul negarii si a materialismului. De asemeni, lucreaza pentru a-i distruge pe cei care lucreaza cu Lumina, pentru a ridica Pamantul la un nivel mai inalt.
Lor le place energia Lumii a 4-a, care este in declin – cea a materialismului. Ei nu vor ca aceasta sa se schimbe. Ei nu vor fuziunea. Ei vor sa ramana la acest nivel si le este frica de urmatorul nivel. Puterea intunecata a Lumii a 4-a in declin nu poate fi distrusa sau contracarata.
Este prea puternica si prea clara, pentru a se intampla asta – si asta ar fi strategia gresita. Intunericul poate fi transformat, numai atunci cand este confruntat cu simplitate si cu inima deschisa. Asta duce la fuziune – un concept cheie al Lumii celui de-al 5-lea Soare.
 Dl. Barrios a spus ca noua era a celui de-al 5-lea Soare, necesita multa atentie asupra unui element care este, dealtfel, foarte neglijat. In timp ce cele patru elemente traditionale – pamant, aer, foc si apa – au dominat diverse epoci din trecut, va fi un al cincilea element care va domina in timpul celui de-al 5-lea Soare: eterul . Eterul este un mediu.
Dictionarul defineste eterul ca fiind si elementul rarefiat al Raiului. El penetreaza tot spatial si transmite unde de energie cu frecvente foarte variate – de la cele ale telefoanelor celulare, la cele ale aurelor umane. Ceea ce este “eteric” se refera la cele cinci regiuni de dincolo de Pamant: raiul…
Eterul, elementul celui de-al 5-lea Soare, este celest si ii lipseste substanta materiala, dar nu este mai putin real decat lemnul, piatra sau carnea. “In contextul eteric, e posibila o fuziune a polaritatilor”, spune Dl. Barrios. “Sa nu mai fie intuneric sau Lumina in oameni, ci o fuziune inaltatoare”.
Dar acum, partea intunecata nu este interesata de acest lucru. Ei sunt organizati pentru a bloca, de fapt, aceasta fuziune. Ei vor sa dezechilibreze Pamantul si mediul, astfel incat sa nu fim pregatiti pentru alinierile din 2012. Va trebui sa lucram impreuna, pentru pace si echilibru cu cealalta parte. Trebuie sa avem grija de Mama Pamant, care ne hraneste si ne adaposteste.
Pentru a fi gata pentru acest Moment Istoric, trebuie sa ne daruim acum in intregime mintea si inima, in scopul atingerii unitatii si fuziunii, pentru a putea confrunta partea cealalta si pentru a conserva viata. Suntem intr-un moment critic in istoria omenirii.
“Suntem dezechilibrati” , spune Dl Barrios. “Nu mai putem continua sa ne jucam. Planeta noastra poate fi reinoita sau ravasita. Acum este timpul sa ne trezim si sa actionam. Este nevoie de toata lumea. Tu nu esti aici fara motiv. Toti cei care sunt acum aici au un scop foarte important.
 Acestea sunt timpuri dificile, dar foarte speciale. Avem oportunitatea de a creste, dar trebuie sa fim gata pentru acest moment foarte important in istorie.” Dl. Barrios a oferit un numar de sugestii, pentru a ajuta oamenii sa parcurga, in echilibru, anii care vin. “Schimbarile care au fost descrise in profetii se vor intimpla,” a spus el “dar atitudinea si actiunile noastre vor determina cat de sever sau cat de moderat se vor manifesta ele.”
Trebuie sa actionam, sa facem schimbari si sa-i alegem pe cei care ne reprezinta dintre oamenii care inteleg ce se intâmpla si care intreprind actiuni politice, cu respect pentru Pamant. Meditatia si practica spirituala sunt bune si importante – si la fel este si actiunea. Este foarte important sa stim clar cine suntem – si ce relatie avem cu Pamantul.
Cu toate astea, aminteste-ti sa respecti diferentele si sa te straduiesti pentru unitate. Dezvoltata-te in concordanta cu traditiile si cu chemarea inimii tale. Mananca cu intelepciune. Multe dintre alimente sunt infestate cu toxine, in mod evident sau mai subtil.
Fii atent la ce bagi in corpul tau. Invata sa conservi mancarea si sa conservi energia. Invata cateva tehnici bune de respiratie, ca sa poti sa ai controlul respiratiei tale. Fii clar. Urmeaza o traditie cu radacini adanci si de valoare. Nu conteaza ce traditie este – inima ta o sa-ti spuna pe care sa o urmezi – dar trebuie sa fie una cu radacini de valoare.
Traim intr-o lume a energiei. O sarcina importanta in aceste timpuri este sa invatam sa simtim energia oricui si a orice – oameni, plante, animale. Acest lucru devine cu atat mai important, cu cat ne apropiem de Lumea Celui de-al 5-lea Soare, pentru ca este asociata cu elementul eter – mediul in care energia traieste si se manifesta. Mergi la locurile sacre ale Pamantului si te roaga pentru pace, ai respect pentru Pamant, pentru ca de aici ne primim hrana, adapostul si imbracamintea. Trebuie sa reactivam energia acestor locuri sacre! Asta este treaba noastra. Si avem multa treaba de facut!
Dupa cum spune Dl. Barrios, o tehnica de rugaciune simpla, dar foarte eficienta, este sa aprinzi o lumanare de culoare bleu. Gandeste-te in liniste pentru un minut.
 Spune-i flacarii de la lumanare intentia ta si trimite lumina catre liderii care au puterea de a face razboi sau pace. Aceasta este o perioada cruciala pentru omenire si pentru Pamant.
 Fiecare persoana este importanta. Tu te-ai intrupat in aceste vremuri, pentru ca ai munca spirituala de facut.
Munca noastra este sa echilibram aceasta planeta. Inteleptii au deschis usile, in asa fel incat si alte popoare sa vina la lumea Mayasa, pentru a primi traditia. 
Mayasii au stiut si au respectat intotdeauna alte natii, rase de oameni si alte sisteme spirituale. Ei stiu ca destinul lumii Maya este legat de destinul intregii lumi. “Cea mai mare intelepciune consta in simplitate”, ne sfatuieste Dl. Barrios . “Iubirea, respectul, toleranta, a imparti cu altii, recunostinta, iertarea. Nu este ceva prea complicat sau prea greu.”
Adevarata cunoastere este gratuita. Este codificata in ADN-ul tau. Tot ceea ce ai nevoie se gaseste inauntrul tau.
Marii mentori au spus-o de la bun inceput. Gaseste-ti inima si iti vei gasi drumul!
Publicat de Daniel Roxin